pacat tagged posts

A IERTA PACATUL SI ABUZUL

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

a ierta pacatul si abuzul

Bună dimineața
și o zi în care iertarea să vă elibereze sufletul de dureri, pentru ca lumina iubiri să vă cuprindă inima și viața! Vă doresc o zi binecuvântată, plină de compasiune, îngăduință, toleranță, acceptare și iertare.

A alege atitudinea compasiunii și a iertări, înseamnă a manifesta puterea iubirii divine și credința în bine propriu, prin binele sădit în sufletele conștiente sau rătăcite ale celor din jur.

Prin modul în care învățăm lecția toleranței, vom ști să ne iertăm pentru abuzurile pe care le suferim și îi vom ierta și pe cei care ne abuzează, ne rănesc sau ne-au agresează – ne vom elibera sufletul de povara neîmpăcării și a traumei durerii, recâștigându-ne prin iubire frumusețea interioară, respectul de sine și bucuria pentru viață, într-o nouă lume departe de cei ce ne pot răni.

A trece prin iubire de abuzurile pe care le suferim – înseamna a conștientiza că singura cale care poate vindeca rănile, suferințele și traumele noastre sufletești, pentru a readuce lumina și viața în inimile noastre – este iertarea. A ierta, înseamnă a înțelege că doar iubirea din propriile inimi ne pot izbăvi de durere. Când ura ne dispare din suflet, întunericul va fi înlocuit de lumină.

A ne desprinde mintea de trecut, și a lăsa ”timpul și amintirea” experiențelor traumatizante din trecute să plece din prezentul nostru, ne vom îngădui, ca odată cu renunțarea la risipa propriei frumuseți lăuntrice prin hrănirea și repetarea experienței traumei – să ne eliberăm de povara rănilor și a suferinței, întreținute prin fricile, reproșurile, resentimentele, nemulțumirile și ura ce le cărăm în suflet.

Fără a ne elibera de negativitate, nu ne vom putea crește vibrația și vom continua să atragem în viața noastră situații potrivnice binelui nostru și iubirii, prin oameni lipsiți de scrupul sau care ne abuzează.

Cât timp nu vom ierta și nu ne vom ierta, vom continua să ne auto-agresăm, agresându-i și pe cei pe care-i învinuim și-i judecăm pentru propriile dureri și neîmpliniri. Astfel, transmițând în exteriorul nostru semnalul propriei ne-iubiri vom atrage în viața noastră alți oameni agresivi, a căror suflet e plin de agresivitate, suferință și ne-iubire.

Nimic din ceea ce mintea sădește prin ură și frici în sufletul nostru nu este real. Durerile ni le provocăm singuri prin a alege să credem că nu merităm să fim iubiți sau să iubim. Timpul, credința și iubirea pot aduce în viața noastră prin schimbarea atitudinii pe care o avem față de noi și cei din jur – vindecarea de rănile traumei, a pierderilor și a durerii.

Dac ne-am da vreme de o clipă, răgazul de a ne elibera prin iubire și iertare, de frici, de resentimente, de prejudecăți, de negativitate și de iluziile minții, am constata că – timpul lucrează în favoarea noastră și, ne susține prin vibrația energiei iubirii, în eliberarea minții și a vieții noastre, de trauma durerii.

De am înțelege că, prin renunțarea la orice sentiment negativ ce ne hrănește irealitatea minții, ea va avea doar opțiunea iubirii, am înțelege că – iertarea este singura cale prin care ne mântuim sufletul redându-ne credința, prețuirea, respectul valorile noastre și recunoștința pentru ceea ce suntem și viața pe care am primit-o cadou, prin dar divin.

În clipă atemporalității noastre manifestate prin eliberarea de noțiunea timpului, ca efect al alegerii manifestării noastre prin vibrația energiei iubirii, ne vom îngădui să înțelegem că – nimic din ceea ce a fost nu mai înseamnă nimic.

În momentul în care alegem să ne celebrăm viața și să ne bucurăm de ea prin clipa trăită în prezent – nici durerile trecutului și nici fricile lor proiectate în viitor, nu vor mai avea puterea de a schimba ceea ce materializăm prin iubire, aici și acum.

În momentul în ne vom trezi la rațiune prin conștiința iubirii – irealitatea minții și fricile prin care ne manipulează conștiința adormită în spirit, nu vor mai avea putere asupra noastră.

Atunci când vom înțelege că toate dramele și durerile vieții, izvorăsc din întunecimea sufletelor celor contaminați prin ne-iubire, cu intoleranță, lăcomie, ură, negativitate și ne-iertare – vom dobândi înțelepciunea de a alege să iubim, detașându-ne de lumea lor îngustă și rece, renunțând la negativitate, neîncredere și supărări.

Prin a alege ”tabăra” luminii și a binelui, devenim parte a frumuseții divine, îngăduindu-ne să trăim pe deplin clipa ființării pure, a fericirii, a împăcării de sine, a prețuirii, a momentul non-separării, a non-abuzurilor, a non-traumelor, a non-judecării și a non-suferinței.

Clipa trezirii la conștiința iubirii, este renunțarea definitivă la întunericul conștiinței fricii și a vinovăției. Momentul metamorfozării conștiinței noastre prin iubire și iertare, este clipa supremă a ființării noastre depline, prin Spirit. Este momentul în care înțelegem că, splendoarea iubirii, este esența măreției noastre dăruite prin har divin.

Prin clipa iubirii supreme dobândită prin trezirea conștiinței ca beatitudine a fericirii – aparținem Cerului.

În inconștiența noastră și în somnul rațiunii în care continuăm să ne rănim prin negativitate, judecăți, vinovății, nemulțumiri, lăcomii, insuficiențe, supărări, ură, frici etc – nu facem altceva decât, să permitem minții să ne întoarcă împotriva inimii și a adevărului ce sălășluiește în ea.

Prin a continuăm să respingem dreptul nostru de a fi fericiți – ne vitregim de bucuria de a trăi – risipindu-ne capacitatea de a percepe, a vedea, a recunoaște, a conștientiza, a înțelege și a prețui frumusețea, valorile și darurile pe care le primim, și astfel prin propria ne-iubire să vedem și să atragem doar ne-iubire și ostilitatea celor din jur.

Cerul: – nu oferă suport ego-ului, planurilor, nevoilor și visurilor noastre, – nu ne susține în încrâncenarea și lupta noastră pentru putere, – nici în înțelegerea și asumarea lecțiilor noastre de viață, – nu ne oferă nici sprijin în susținerea melodramelor noastre despre climă, păcat, pedeapsă și mântuire, și – nici în procesul nostru de iertare și vindecare.

În Cer nu există nici suferință, nici neajunsuri, nici nemulțumiri și nici vinovății. Există doar energie infinită ce prin lumina și vibrația sa curge neîncetat, oricât ne-am împotrivi. Când vom înțelege acea lumină ce în noi echivalează cu dragostea, și vom avea înțelepciunea să intrăm în armonie cu ea, viața noastră va înflori.

În Cer nimic nu trebuie îndreptat, reparat și vindecat. Toate astea se întâmplă doar pe Pământ, aici unde spiritul nostru a decăzut, și unde aripile noastre frânte de Îngeri, așteaptă să se vindece, prin propria noastră iertare.

Când vom putea ierta, așa cum și noi așteptăm să fim iertați prin îngăduința divină a Tatălui nostru – vom putea din nou crede în puritatea noastră și a celorlalți, în puterea energia iubirea necondiționate ce plecă dinspre noi ca lumină pentru a îmbrățișând suflete triste.

Când prin conștiința trează ne vom ști din nou iubi – ne vom recâștiga aripile și vom dobândi puterea de a zbura, fără frica de a fi răniți. Astfel vom fi reprimiți în Cer, vindecați prin lumină, de sufletește, de nevoi, de insuficiențe, de negativitate, de neputințe, de frici, de abuzuri, de lăcomii, de resentimente și de griji.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Iertarea – legea divină o acordă numai celui care și-a îndreptat greșelile
A ierta înseamnă a elibera
CREDINȚĂ
RAIUL PE PAMANT
A DARUI FARA RESENTIMENTE

Read More

Moralitatea- intre pacat si eliberare

Category: Dezvoltare spirituala Comments: One comment

Ce inseamna a fi moral? Inseamna a respecta legile de buna convietuire cu oamenii si cu tot ceea ce te inconjoara. A fi moral inseamna sa nu omori, sa nu furi, sa vorbesti civilizat si sa te comporti civilizat, sa respecti regulile si legile locului in care traiesti si ale locurilor prin care treci ocazional, sa saluti, sa vorbesti frumos, sa nu judeci pe altii, sa nu blamezi si lista poate continua.

Dumnezeu a lasat omului 10 porunci care pentru mii de ani au fost principalele legi de vietuire in Univers si pe Pamant. Cu timpul insa importanta acestora a fost diminuata, sau este ascunsa undeva in subconstientul si constiinta fiecaruia dintre noi. Stim ca trebuie sa ne iubim aproapele ca pe noi insine, dar uitam in permanenta sa o facem. Stim ca nu trebuie sa furam, dar cel mai adesea o facem. Stim ca nu trebuie sa omoram si cu toate acestea o facem, nu fizic dar psihic si emotional da. Stim ca nu trebuie sa ravnim la avutul vecinului/prietenului dar o facem. Suntem constienti ca vorbele dor, si cu toate acestea le folosim adesea ca o arma impotriva celor apropiati dar si a intregului Univers.

Dar cel mai important stim ca Iubirea fata de Creator, cel care exista in Tot este cea mai importanta lege – Iubeste-l pe Dumnezeu – si cu toate acestea uitam intru totul sa Il iubim si sa-L vedem in tot ceea ce ne inconjoara: de la persoana iubita, copil, parinti si pana la pasarea de pe cer, muntii si padurile, raurile si marile.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
DESPRE ”ILUZIONISTUL VIEȚII”
Omraam Mikhael Aivanhov – Cum să ne comportăm cu Maestrul nostru spiritual
Dependent de o poveste de dragoste
Sublimarea forței sexuale – de la Iesod la Kether
Moralitate şi sex

Read More