Neville Goddard tagged posts

Neville 09-27-1968

Îndrăzneală Nerușinată

O nouă idee nu va deveni parte comună a gândirii tale până ce nu a fost repetată neîncetat și până ce tu nu începi să trăiești conform noii tale idei.
Ai fost învățat de-a lungul timpului să crezi că Dumnezeu există în afara ta, dar eu îți spun că tu ești cu totul imaginație. Îți mai spun că Dumnezeu există în noi și noi în El.
Îți mai spun și că eternul nostru corp este Imaginație și că este Dumnezeu personificat.
Când spun asta eu cred fiecare cuvânt pe care îl spun și nu este un gând nou.
Până când această nouă idee nu va face parte integrantă din gândirea ta, de fiecare dată când vei auzi cuvântul Dumnezeu, mintea ta se va îndrepta înspre exterior, spre ceva, ceea ce TU îl percepi drept a fi Dumnezeu.
Atunci când omul spune “EU SUNT”, atunci el vorbește despre Isus Hristos din noul testament dar și despre Iehova, cel din vechiul testament.
Atunci când TU mergi la culcare seara și îți așezi capul pe perna, TU devii conștient că ești, că exiști. Această conștiență este Dumnezeu!
Vreau să-ți arăt cum să-ți folosești această conștiență ca o îndrăzneală nerușintă.

La un subiect atât de vast, e dificil, într-adevăr, să rezumi în câteva sute de cuvinte ceea ce eu consider a fi ideile cele mai de bază asupra cărora ar trebui să se concentreze cei care caută o înţelegere adevărată a metafizicii.
Voi face după cum îmi stă în putinţă în forma a trei fundamente.
Aceste fundamente sunt: auto-observarea, definirea scopului şi detaşarea [renunţarea la rezistenţă].

Menirea adevăratei metafizici este aceea de a produce o renaştere sau o schimbare psihologică radicală în individ. O astfel de schimbare nu poate avea loc până ce individul nu îşi descoperă mai întâi sinele pe care şi l-ar schimba. Descoperirea poate fi făcută numai prin observare necritică a reacţiilor sale la provocările vieţii.
Cvasitotalitatea acestor reacţii defineşte starea de conştienţă a individului, iar starea de conştienţă a individului este cea care atrage situaţiile şi circumstanţele vieţii sale.
Aşadar punctul de plecare a adevăratei metafizici, în partea ei practică, este auto-observarea, pentru a-şi descoperi reacţiile în faţa provocărilor cotidiene, reacţii care formează sinele secret al fiecăruia – cauza fenomenelor vieţii.
„Omul se împrejmuieşte pe sine cu adevărata imagine de sine însuşi… ceea ce suntem, numai aceea putem vedea”.
Există o conexiune precisă între ceea ce e în afara şi înlăuntrul omului, iar starea noastră interioară e cea care veşnic atrage viaţa exterioară. Astfel, individul trebuie mereu să înceapă cu sine însuşi. Este sinele interior cel care trebuie schimbat.