Category: 
Comments: 
“Fluviile se formează în munte și, oricare ar fi obstacolele întâlnite în cale, ele ajung mereu în mare. Acolo, apa lor încălzită de razele soarelui se transformă în vapori și reia calea cerului, până în ziua în care cade din nou sub formă de ploaie sau zăpadă. Această călătorie a apei poate avea o interpretare simbolică. Destinele umane sunt asemănătoare acestor călătorii continue făcută de apă între cer și pământ, între pământ și cer. Asemenea picăturilor de apă, sufletele coboară pe pământ, fiecare într-un loc determinat; de acolo, ele au un întreg drum de străbătut, până când se vor reîntoarce la locul lor de origine…ca să coboare din nou într-o zi, într-un alt loc. Aceasta se numește reîncarnare.
Fluviile poartă mereu același nume: Sena, Tamisa, Mississipi…dar apa care curge în albia lor este zilnic nouă. Locuitorii fluviului, miliardele de picături de apă, nu fac decât să treacă; în timp ce ele se îndreaptă spre mare, altele le iau locul. Asemenea fluviilor, țările își păstrează deseori același nume, dar în ele se încarnează succesiv niște ființe mereu diferite și care vin din altă parte. Astfel se explică schimbările ce survin în istoria lor.”
Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov
Gândul zilei de 7 aprilie
Recomandam urmatoarele articole:
– Omraam Mikhael Aivanhov – 1966.08.24 – Fluviul vietii
– Omraam Mikhael Aivanhov – Izvorul
– Binah, Hohmah, Kether – regiuni pe care șarpele nu le poate atinge
– Adrian Nuta – Infinitul mic iubindu-l pe cel Mare
– Cum ma rog? Cer o schimbare in mintea mea, nu in lume
