Partea XVI – Charles Haanel – Cheia Universala

Category: Lectura zilei Comments: No comments

charles-f-haanel

Charles Haanel – Cheia Universala – Partea XVI – Introducere

INTRODUCERE – PATREA XVI

Activităţile vibratorii ale Universului sunt guvernate de legea periodicităţii. Tot ceea ce trăieşte are perioadă de naştere, creştere, rodire şi declin. Aceste perioade sunt guvernate de Legea cifrei şapte.

Legea cifrei Şapte guvernează zilele săptămânii, fazele lunii, armonia sunetului, lumină, electricitatea, căldură, magnetismul, structura atomului. Guvernează viaţa individului şi a naţiunilor şi domina activităţile comerciale mondiale.

Viaţa înseamnă creştere, iar crestera înseamnă schimbare. Fiecare perioadă de sapta ani ne aduce un nou ciclu. Primii şapte ani din viaţa reprezintă perioada de pruncie. Următorii şapte, perioada de copilărie, reprezintă începutul responsabilităţii individuale. Următorii şapte ani reprezintă adolescenta. A patra perioadă marchează atingerea creşterii complete. A cincea perioadă este o perioadă constructivă, când omul obţine proprietăţi, posesii, o casă şi familie. Următoarea, între 35 şi 42 este perioada reacţiilor şi a schimbărilor, care va fi urmată de o perioadă de reconstrucţie, ajustare şi recuperare, care ne pregăteşte pentru un nou ciclu de şapte, începând cu vârsta de cincizeci de ani.

Cei care sunt familiari cu aceste cicluri nu vor fi speriaţi când lucrurile par să meargă rău, ci vor aplica principiul subliniat în aceste lecţii, fiind complet siguri că o lege mai înaltă va controla invariabil toate celelalte legi şi că prin intelegrea şi operarea conştientă a legilor spirituale putem converti orice dificultate aparenta într-o binecuvântare.

PARTEA XVI

1. Bogăţia este produsul muncii. Capitalul este un efect, nu o cauză; un servitor, nu un stăpân; un mijloc, nu un scop.

2. Cea mai acceptată definiţie a bogăţiei este accea că ea consista în toate lucrurile agreabile şi folositoare, care posedă o valoare de schimb. Valoarea de schimb este caracteristică predominantă a
bogăţiei.

3. Când ţinem cont de aportul bogăţiei la fericirea unei persoane, realizăm că adevărată valoare nu constă în utiliate, ci în schimb.

4. Valoare de schimb creează mediul pentru procurarea lucrurilor de reală valoare, prin care idealurile pot fi realizate.

5. Bogăţia n-ar trebui dorită ca un scop, ci doar ca un mijloc de îndeplinire a unui ideal. Succesul se bazează pe un ideal mai înalt decât acumularea de bogăţii, iar cel care aspiră la un asemenea succes trebuie să formuleze un ideal pentru care este dornic să lupte.

6. Cu un asemenea ideal în minte, căile şi scopul se vor arăta, dar nu trebuie confundat resursele financiare cu scopul final. Trebuie să existe un scop fix, un ideal.

7. Prentice Mulford spunea: „Omul de scuuces este omul care posedă cea mai mare înţelegere spirituală, iar fiecare mare avere vine dintr-o putere superioară, cu adevărat spirituală”. Din păcate există oameni care eşuează în a recunoaşte această putere; ei uita că mama lui Andrew Carnegie a trebuit să-şi întreţină familia când au venit în America, că tata lui Herriman a fost un funcţionar sărac cu un salariu de 200 de dolari pe an şi că Sir Thomas Lipton a început cu numai 25 de cenţi. Aceşti oameni nu au avut altă putere pe care să se bazeze, dar nu au eşuat.

8. Puterea de a crea depinde în întregime de puterea spirituală. Există trei paşi: idealizarea, vizualizarea şi materializarea. Fiecare lider al unei industrii depinde exclusiv de această putere. Într-un articol apărut în
Everybody’s Magazine, Henry M. Flagler, multimilionarul de la Standard Oil, admite că secretul succesului sau constă în puterea sa de a vedea lucrurile în deplinătatea lor. Dialogul cu reporterul ne arată puterea sa de idealizare, concentrare şi vizualizare, toate fiind puteri spirituale.

9. „Chiar imaginezi totul în întregime? Vreau să zic, chiar închizi ochii şi vezi calea ferată? Şi toate trenurile mergând? Şi auzi fluieratul locomotivei? Mergi cu gândul aşa de departe?”. „Da.”” Cât de clar?”. „Foarte clar.”.

10. Aceasta este o viziune a legii, vedem cauză şi efectul, vedem că gândul preceda cu necesitate şi determină acţiunea. Dacă suntem înţelepţi, vom ajunge să realizăm faptul extraordinar că nici o condiţie nu poate exista arbitrar nici un moment, iar experienţa umană este rezultatul unei secvenţe armonioase şi ordonate.

11. Omul de afaceri de succes este cel mai adesea un idealist şi lupta mereu pentru standarde din ce în ce mai înalte. Forţele subtile ale gândului, aşa cum se cristalizează în viaţa de zi cu zi, constituie viaţa.

12. Gândul este materialul plastic din care construim imagini ale concepţiei noasre de viaţă. Folosirea lui îi determină existenţa. Ca în toate celelalte lucruri, abilitatea noastră de a-l recunoaşte şi de a-l o folosi corect este condiţia necesară pentru realizarea noastră.

13. Îmbogăţirea prematură nu este decât predecesorul umilinţei şi dezastrului, pentru că nu putem reţine permanent ceea ce nu merităm sau nu am câştigat.

14. Condiţiile pe care le întâlnim în lumea exterioară corespund condiţiilor pe care le găsim în lumea interioară. Aceasta se realizează prin legea Atracţiei. Cum vom determina atunci ce anume să intre în lumea interioară?

15. Orice intra în minte, prin simţuri ori prin mintea obiectivă, o va impresiona şi va avea ca rezultat crearea unei imagini mentale care va deveni matricea energiilor creative. Experienţele sunt în mare parte rezultatul mediului, şansei, gândurilor anterioare şi a altor forme de gândiri negative şi trebuie supuse unei analize atente înainte de a fi întreţinute. Pe de altă parte putem să formăm imaginea mentală proprie, prin procesul nostru intern de gândire, indiferent de gândurile altora, a condiţiilor exterioare sau a mediului de orice fel; prin exerciţiul acestei puteri putem să ne controlăm destinul, corpul, mintea şi sufletul.

16. Prin exerciţiul acestei puteri ne luăm soarta din mâinile şansei şi creăm conştient, pentru noi, experienţele pe care le dorim, pentru că atunci când conştient realizăm o situaţie, aceasta, în cele din urmă, se va manifesta în vieţile noastre. Este deci evident, în această ultimă analiză, că gândirea este una dintre cele mai mari cauze ale vieţii.

17. Deci, controlul gândului înseamnă controlul circumstanţelor, a condiţiilor, a mediului şi a destinului.

18. Cum putem controla gândul? Care este procedeul? A gândi înseamnă a crea un gând, iar rezultatul gândului va depinde de formă, calitatea şi vitalitatea acestuia.

19. Formă va depinde de imaginea mentală din care această provine; va depinde de profunzimea impresiei, de predominanta ideii, de claritatea viziunii şi de îndrăzneala imaginii.

20. Calitatea depinde de substanţa să, de materialul din care mintea este alcătuită; dacă acest material a fost ţesut din gânduri viguroase, puternice, curajoase, determinate, gândul va poseda toate aceste calităţi.

21.Şi în sfârşit, vitalitatea depinde de sentimentele cu care este impregnat gândul. Dacă gândul este constructiv, va avea vitalitate; va avea viaţă, va creşte, se va dezvolta, se va expanda, va fi creativ, va atrage către sine orice este necesar pentru dezvoltarea sa completă.

22. Dacă gândul este destructiv va conţine în interiorul său germenele disoluţiei sale; va muri, dar în acest proces va aduce cu sine maladie, bolă şi alte forme de disonanta.

23. Aceeasta este ceea ce noi numim rău iar când îl aducem asupra noastră, unii dintre noi, sunt suntem dispuşi să-i atribuim existenţa unei Fiinţe Supreme; dar această Fiinţă Supremă este de fapt Mintea în echilibru.

24. Nu existabun sau rău, doar există – pur şi simplu.

25. Abilitatea noastră de a o diferenţia în forma este abilitatea noastră de a manifesta binele şi răul.

26. Binele şi răul sunt, prin urmare, non-entitati; sunt simple cuvinte pe care le folosim pentru a indica rezultatul acţiunilor noastre, iar aceste acţiuni la rândul lor sunt determinate de caracterul gândului nostru.

27. Dacă gândul noastru este constructiv şi armonios, vom manifesta binele; dacă este destructiv şi discordant, vom manifesta răul.

28. Dacă doreşti să vizualizezi un mediu diferit, procesul consta pur şi simplu în a menţine un ideal în minte, până când viziunea se transformă în realitate. Nu te gândi la persoane, locuri sau lucruri; acestea nu au loc în absolut; mediul pe care îl doreşti conţine tot ceea ce este necesar; persoana potrivită şi lucrurile potrivite vor veni la momentul şi timpul potrivit.

29. Câteodată nu este clar cum pot fi controlate caracterul, abilităţile, reuşitele, realizările, mediul şi destinul prin puterea vizualizării, dar acesta este un fapt ştiinţific exact.

30. Vei vedea imediat că ceea ce gândim determina calitatea minţii, iar calitatea minţii determina abilitatea şi capacitatea noastră mentală şi vei înţelege imediat că îmbunătăţirea abilităţii noastre va fi natural urmată de creşterea realizărilor şi de un mai mare control al circumstanţelor.

31. Vei vedea astfel că legile Naturii lucreeaza într-o manieră perfect naturală şi armonioasă; totul pare „să se întâmple”. Dacă vrei o dovadă a acestui fapt, pur şi simplu compara rezultatele eforturilor din viaţa ta atunci când acţiunile tale erau îndreptate spre idealuri înalte cu cele care au avut motivaţii egoiste. Nu vei avea nevoie de o altă dovadă. Dacă doreşti să ajungi să-ţi realizezi orice dorinţă, formează o imagine mentală de succes în mintea ta, vizualizând conştient dorinţa; în acest mod îţi vei asigura succesul, îl vei externaliza în viaţa ta, folosind metode ştiinţifice.

32. Noi putem vedea numai ceea ce există deja în lumea materială, dar ceea ce vizualiam există deja în lumea spirituală şi aceasta vizualizare este un simbol substanţial a ceea ce într-o zi apare în lumea materială dacă suntem credincioşi idealului nostru. Argumentul nu este dificil; vizualizarea este o formă de imaginaţie. Acest proces de gândire formează impresii în minte, iar aceste impresii la rândul or formează concepte şi idealuri, care la rândul lor sunt planurile de la care marele Arhitect va începe să ţese viitorul.

33. Psihologii au ajuns la concluzia că nu există decât un singur simt, simţul sentimentului şi că toate celelalte simţuri nu sunt decât modificări ale acestuia; acesta fiind adevărat ştim de ce sentimentul este chiar izvorul puterii, de ce emoţiile copleşesc intelectul atât de uşor şi de ce trebuie să punem sentimente în gândurile noastre dacă ne dorim rezultate. Gândul şi sentimentul constituie o combinaţie irezistibilă.

34. Vizualizarea poate, bineînţeles, să fie condusă de către voinţă. Vizualizam exact ceea ce ne dorim; trebuie să fim atenţi să nu lăsăm imaginaţia să o ia razna. Imaginaţia este un servitor bun, dar un stăpân foarte slab şi dacă nu este controlată poate cu uşurinţă să ne conducă în tot felul de speculaţii şi concluzii care nu au nici o bază sau fundament. Orice tip de opinie plauzibilă poate să fie acceptată fără nici o examinare analitică, iar rezultatul inevitabil este haosul mental.

35. Trebuie deci să construim numai acele imagini mentale care sunt recunoscute a fi adevărate ştiinţific. Investighează fiecare idee cu o examinare analitică şi nu accepta nimic care nu este ştiinţific exact. Dacă lucrezi astfel, nu vei încerca nimic care să fie peste înţelegerea ta, iar succesul va încorona eforturile tale; aceasta este ceea ce oamenii de afaceri numesc vedere se perspectivă. Este la fel ca în lumea interioară şi este unul dintre secretele succesului în toate întreprinderile importante.

36. Pentru exerciţiul din această săptămână încearcă să ajungi să realizezi importanta faptului că armonia şi fericirea sunt stări ale conştientului şi nu depind de posesiuni materiale; că lucrurile sunt efecte şi vin ca o consecinţă a unei stări mentale corecte. Deci, dacă ne dorim posesiuni materiale de orice fel, principala noastră preocupare ar trebui să fie obţinerea atitudinii mentale care va aduce rezultatul dorit. Această atitudine mentală este adusă prin realizarea naturii noastre spirituale şi a unităţii noastre cu Mintea Universală, care este substanţa tuturor lucrurilor. Aceasta realizare va aduce cu sine absolut tot ceea ce este necesar plăcerii noastre complete. Aceasta este gândirea ştiinţifică sau corectă. Când am reuşit să avem această atitudine mentală este relativ uşor să realizăm dorinţa noastră ca un fapt deja îndeplinit; când vom face aceasta vom fi găsit „Adevărul” care „ne face liberi” în fata oricari limitări sau a lipsurilor de orice fel.

„Un om ar putea să oprească sau să lase liberă o stea să călătorească pe orbita sa şi totuşi aceasta nu ar fi atât de memorabil în faţa lui Dumnezeu că aceala care lasa să se deruleze un gând de-a lungul generaţiilor, în timp”. H.W.Beecher

PARTEA XVI – ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. Întrebare: De ce depinde bogăţia?
Răspuns: De înţelegerea naturii creative a gândului.

2. Întrebare: În ce constă adevărata să valoare?
Răspuns: În valoarea sa de schimb.

3. Întrebare: De ce anume depinde succesul?
Răspuns: De puterea spirituală.

4. Întrebare: De ce anume depinde această putere?
Răspuns: De folosirea ei; folosirea îi determină existenţa.

5. Întrebare: Cum putem să ne luăm destinul din mâinile şansei?
Răspuns: Prin realizarea conştientă a condiţiilor pe care dorim să le vedem materializate în vieţile noastre.

6. Întrebare: Care este cea mai mare activitate a vieţii?
Răspuns: Gândirea.

7. Întrebare: De ce este astfel?
Răspuns: Pentru că gândul este spiritual şi deci creativ. Controlul conştient al gândului înseamnă controlul circumstanţelor, conditiior, mediului şi destinului.

8. Întrebare: Care este sursa tuturor relelor?
Răspuns: Gândirea destructivă.

9. Întrebare: Care este sursa tuturor lucrurilor bune?
Răspuns: Gândirea ştiinţifică corectă.

10. Întrebare: Ce este gândirea ştiinţifică?
Răspuns: Recunoastrea naturii creative a energiei spirituale şi a abilităţii noastre de a o controla.

„Cel mai măreţ eveniment al unei ere sunt gândurile sale cele mai bune. Este natura gândului să-şi găsească calea spre acţiune”. Bovee

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>