Partea XIII – Charles Haanel – Cheia Universala

Category: Lectura zilei Comments: No comments

charles-f-haanel

Charles Haanel – Cheia Universala – Partea XIII – Introducere

INTRODUCERE – PATREA XIII

Ştiinţele fizicii sunt responsabile de era minunată a invenţiilor în care trăim acum, dar ştiinţele spirituale încep să-şi croiască o nouă cale, aducând posibilităţi pe care nimeni nu poate să le prevadă.

Ştiinţele spirituale au fost până acum mingea aruncată de către needucaţi, superstiţioşi, mistici, dar oamenii au devenit acum interesaţi datorită metode determinate şi demonstrate de fapte reale. Am ajuns să ştim că procesul de gândire este un proces spiritual, că viziunea şi imaginaţia preced acţiunea şi evenimentul, că ziua visătorului a venit. Următorul citat, aparţinând lui Herbert Kaufman devine interesant în acest context.

„Ei sunt arhitecţii măreţiei, viziunea lor le cuprinde întregul suflet, privirea lor depăşeşte orice val sau ceaţă a dubiului şi pătrunde dincolo de zidurile Timpului nenăscut. Roată cu curea, calea ferată, holt-surubul sunt suveici ale războiului de ţesut care tes tapiserii magice. Făuritori ai Imperiului, au luptat pentru lucruri mai mari decât coroanele şi pentru scaune mai înalte decât tronurile. Casele voastre sunt aşezate pe pământul găsit de visători.

Tablourile de pe pereţi sunt viziuni ale sufletului unui visător. Sunt câţiva aleşi, care luminează calea. Ziduri se dărâmă, imperii cad, valurile fluxului născute din mări mătură şi făramiţează fortăreţele din piatră. Naţiuni decăzute se desprind de pe copacul Timpului dar numai gândurile visătorului împing lucrurile să meargă înainte.”

Partea a treisprezecea, care urmează, ne spune de ce visele visătorului devin realitate. Explică legea cauzalităţii prin care visătorii, inventatorii, autorii, finanţiştii ajung să-şi realizeze dorinţele. Explică legea prin care obiectul vizualizat în mintea noastră devine în cele din urmă obiectul nostru.

PARTEA XIII

1. Este o tendinţă sau, am putea spune, o necesitate pentru ştiinţa să caute explicaţia faptelor de zi cu zi prin generalizarea acelora care sunt mai puţin frecvente şi care formează excepţii. Astfel, erupţia unui vulcan face cunoscută căldura care lucreeaza continuu în interiorul pământului şi căreia, acesta din urmă, îi datorează configuraţia.

2. Aşa cumfulgerul ne dezvăluie o putere subtilă, care produce constant schimbări în lumea anorganică, şi cum limbile moarte, acum rar auzite, stăpâneau odinioară naţiunile, tot aşa dintele gigantic din Siberia sau o fosilă găsită în adâncurile pământului conţin nu numai un record al evoluţiei unor epoci trecute, dar astfel explica originea dealurilor şi a văilor pe care le populam noi astăzi.

3. În acest mod, generalizarea unor fapte care sunt rare, ciudate, care sunt excepţii au constituit busola tuturor descoperirilor prin metoda inducţiei.

4. Această metodă a fost fondată pe raţiune şi pe experienţă, distrugând astfel superstiţia, precedentul şi convenţionalul.

5. Sunt apropare trei sute de ani de când Lordul Bacon recomanda această metodă de studiu căreia naţiunile civilizate îi datorează cea mai mare parte a prosperităţii lor şi cea mai valoroasă parte a cunoştinţelor lor; curăţă mintea de prejudecăţi înguste, desemnează teorii mult mai eficient decât cea mai ascuţită ironie; atrage atenţia oamenilor de la ceruri la pământ mai mult prin experimente surprinzătoare decât printr-o demonstraţie puternică ale ignoranţei lor; educa facultăţile inventive mult mai eficient prin perspectiva descoperirilor folositoare, deschise pentru toţi, decât prin simple vorbe despre aducerea la lumina a legilor interioare a minţii noastre.

6. Metoda lui Bacon a cuprins spiritul şi obiectivele marilor filosofi ai Greciei şi le-a dus mai departe folosind noi înţelesuri ale observaţiei moştenite de la epoca antică; astfel, dezvăluie gradual un câmp de cunoştinţe în spaţiul infinit al astronomiei, în oul microscopic al embriologiei, în vagă epocă a geologiei; face cunoscută o ordine a pulsului pe care Aristotel n-ar fi reuşit niciodată să o atingă cu logica sa, analizează în interiorul mulţimii elementelor anterior necunoscute combinaţii ale materiei pe care nici o dialectică a scolasticilor nu o poate demonta.

7. A prelungit viaţa, a domolit durerea, a eradicat boli, a îmbunătăţit fertilitatea solului, a contribuit la securitate marinarului, a întins poduri de forme necunoscute părinţilor noştri, a dirijat direcţia fulgerul din cer spre pământ, a multiplicat puterea muşchilor umani, a accelarat mişcarea, a anihilat distanţă, l-a ajutat pe om să coboare în adâncurile mărilor, să plutaeasca în aer, să ajungă în siguranţă în cele mai nocive cotloane ale pământului.

8. Acesta este adevărata natură şi adevăratul scop al inducţiei. Dar cu cât este mai mare scuccesul pe care omul îl atinge în ştiinţa inducţiei, cu atât mai mare este presiunea învăţăturilor şi exemplelor de a observa cu atenţie, cu răbdare, cu acurateţe şi cu ajutorul tuturor resurselor aflate la îndemâna noastră, toate faptele individuale înainte de a ne aventura în enunţarea unor legi generale.

9. Placând de la descoperirea producereii scânteii cu ajutorul maşinii electrice sub o varietate de circumstanţe, ne încurajăm prin Franklin să adresăm norului, sub forma unui zmeu, o întrebare lagata de natura fulgerului. Pentru a ne asigura de maniera în care corpurile cad cu exactitatea prevăzută de Galileo, cu ajutorul lui Newton îndrăznim să întrebăm luna despre forţă care o atrage spre pământ.

10. Pe scurt, prin valoarea pe care o acordăm adevărului, prin speranţa noastră în progresul cert şi universal, nu permitem prejudecatiilor tiranice să neglijeze sau să mutileze faptele nedorite şi cultivăm supremaţia ştiinţei aspura bazelor ataotcuprinzatoare şi neschimbătoare atât a fenomeleor izolate cât şi a celor mai frecvente.

11. O bază de date mereu în creştere poate fi obţinută prin metoda observaţiei, dar faptele acumulate au o valoare foarte diferită petru explicaţiile legate de natură, şi aşa cum apreciem mai mult calităţile folositoare ale oamenilor, care sunt de rară ocurenta, tot aşa filosofia naturală cerne faptele şi ataşează o importanţă preeminenta fenomenelor care au loc constant şi care nu mai sunt considerate inexplicabile.

12. Atunci când găsim că anumite persoane poseda puteri neobişnuite, la ce concluzie ajungem? În primul rând spunem că poate nu este chiar aşa – ceea ce reprezintă o manifestare a lipsei noastre de informare, fiecare investigator onest trebuie să admită că multe fenomene care au loc constant, au fost considerate ciudate şi inexplicabile. Cei care au devenit familiari cu puterea creativă a gândului, nu le vor mai considera inexplicabile.

13. În al doila rând mai putem spune că aceste sunt rezultatul unei interferenţe supranaturale, dar o înţelegere ştiinţifică a Legii naturii ne va convinge că nu este nimic supranatural. Fiecare fenomen este rezultatul unei cauze definite, iar cauză este o lege sau un principiu imuabil care operează cu o precizie invariabilă, indiferent dacă legea este pusă în aplicare conştient sau inconştient.

14.În al treilea rând mai zicem că ne aflăm pe „teritoriul interzis” şi că există anumite lucruri pe care nu trebuie să le cunoaştem. Acest argument a fost folosit împotriva tuturor învăţăturilor avansate da-a lungul istoriei. Fiecare om care a venit cu o idee nouă – Columb, Darwin, Galilao, Fulton, Emerson – a fost subiectul ridicularizarii şi persecuţiei. Deci acest argument ar trebui să nu fie luat în considerare. Dimpotrivă, ar trebui să considerăm fiecare fapt care ne este adus în atenţie; făcând astfel, ne va fi mult mai uşor să descoperim legea pe care se bazează fiecare fapt.

15. Vom vedea că puterea creativă a gândului va explica fiecare condiţie sau experienţa posibilă, fie ea fizică, mentală sau spirituală.

16. Gândul va aduce condiţiile corespunzătoare atitudinii mentale predominante. Astfel, dacă ne este teamă de dezastru, cum frica este o formă puternică de gând, dezastrul va fi cu siguranţă rezultatul gândirii noastre. Cel mai adesea, aceasta este formă de gând care ne matura rezultatul multor ani de muncă, efort şi trudă.

17. Dacă ne gândim la anumită formă de bogăţie materială, ne-o putem asigura. Prin concentrarea gândului, condiţiile necesare vor veni spre noi, iar efortul corect depus ne va rezulta în realizarea circumstanţelor necesare împlinirii dorinţelor noastre; dar vedem adesea că obţinem lucrurile pe care credeam că le dorim, dar acestea nu au efectul aşteptat. Satisfacţia este temporară sau chiar obţinem reversul a ceea ce ne-am aşteptat.

18. Care este atunci metoda corectă de a acţiona? Ce anume trebuie să gândim pentru a obţine ceea ce dorim cu adevărat? Ceea ce eu şi tu ne dorim, ceea ce căuta toată lumea este Fericire şi Armonie. Dacă putem fi cu adevărat fericiţi vom avea tot ceea ce lumea ne poate oferi. Dacă suntem noi înşine fericiţi putem aduce fericire celorlalţi.

19. Dar nu putem fi fericiţi dacă nu avem sănătate, putere, prieteni adevăraţi încă din copilărie, un mediu plăcut, resurse suficiente nu numai cât să ne asigure necesităţile noaste dar să oferim comfort şi lux celor care merită.

20. Vechea metodă de gândire ne spunea să fim ca un „vierme”, să fim mulţumiţi cu ceea ce avem, orice ar fi aceea; ideea modernă ne spune că merităm ceea ce este mai bun din toate, că „tatăl şi cu mine suntem Una”, iar „Tatăl” este Mintea Universală, Creatorul, Substanţa Originală din care au luat naştere toate lucrurile.

21. Acum, admiţând că totul este adevărat, în teorie şi că ne-a fost învăţătura două mii de ani şi că reprezintă esenţa fiecărui sistem de Filosofie sau religie, cum aducem această teorie în practică de zi cu zi? Cum ajungem să obţinem rezultate actuale, tangibile acum şi aici?

22.În primul rând, trebuie să punem în practică cunoştinţele noastre. Nimic nu poate fi realizat astfel. Atletul poate să citească cărţi şi lecţii despre antrenamentul fizic toată viaţa lui, dar dacă nu începe să depună efort prin munca concretă nu va reuşi niciodată să-şi mărească forţa; în cele din urmă va obţine exact ceea ce dăruieşte; dar mai întâi va trebui să dăruiască; la fel se întâmplă şi cu noi; vom obţine exact ceea ce dăm, dar mai întâi trebuie să dăm. Ni se va întoarce multiplicat, iar a dărui este de fapt un simplu proces mental, gândurile sunt cauza, iar conditile sunt efectul; deci, dăruind gânduri de curaj, inspiraţie, sănătate sau ajutor de orice fel, punem în mişcare cauzele care vor aduce efectele lor.

23. Gândul este o activitate spirituală, deci creativă, dar ai grijă, gândul nu va crea nimic dacă nu este conştient, sistematic şi constructiv dirijat; aici constă diferenţa între gândire plutiotare, care este o simplă risipă de efort şi gândirea constructivă care înseamnă realizări practic nelimitate.

24. Am văzută ca tot ceea ce avem vine prin legea Atracţiei. Un gând fericit nu poate exista într-o conştiinţă nefericită; deci conştiinţa trebuie să se schimbe şi pe măsură ce se schimbă, toate condiţiile necesare acestei schimbări se vor schimba gradual, pentru a obţine astfel cerinţele noii situaţii.

25. Pentru a crea o Imagine Mentală sau un Ideal, proiectăm un gând în Substanţă Universală din care toate lucrurile sunt create. Această Substanţă Universală este Omniprezentă, Omnipotenta şi Omistienta. Suntem noi aceia care trebuie să informăm Substanţa Omnistienta care este canalul potrivit care trebuie utilizat pentru a materializa cererea noastră? Poate finitul să sfătuiască Infinitul? Aceasta este cauza eşecului, a oricărui eşec. Recunoaştem Omniprezenta Substanţei Universale dar eşuăm în a aprecia faptul că această substanţă nu este numai Omniprezenta dar şi Omnipotenţa şi Omnistienta şi în consecinţă vom pune în mişcare cauze despre care suntem complet ignoranţi.

26. Cel mai bine ne protejăm interesele prin admiterea Puterii Infinite şi a Înţelepciunii Infinite a Minţii Universale devenind în acest fel canalul prin care Infinitul poate aduce realizarea dorinţelor noastre. Aceasta înseamnă că acceptarea aduce realizarea; că exerciţiu pentru această săptămână, utilizează aceste principiu, recunoaşte faptul că tu eşti parte a unui întreg, iar partea trebui să fie de acelaşi tip şi de aceeaşi calitate ca şi întregul; singura diferenata posibilă este aceea de grad.

27. Când acest fapt uluitor pătrunde în conştiinţa ta, când ajungi să realizezi că tu – nu corpul tău, ci EGO, „EU” -ul, spiritul care gândeşte – eşti parte integrală a întregului, că este aceeaşi substanţă, în tip şi calitate; iar Creatorul nu putea să creeze nimic diferit de El însuşi; atunci vei fi capabil să spui: „Eu şi tatăl meu suntem una” şi vei ajunge să înţelegi frumuseţea şi grandoarea oportunităţilor transcedentale care au fost plasate la dispoziţia ta.

„Creşte în mine credinţă Care îmi arata adevăratele mele interese, Întăreşte-mi puterea Să îndeplinesc ceea ce înţelepciunea îmi dictează” – Franklin

PARTEA XIII – ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. Întrebare: Care este metoda prin care filosofii obţin şi aplică cunoştinţele lor?
Răspuns: Prin observarea atentă, răbdătoare şi acurata a faptelor individuale, folosind toate instrumentele şi resursele aflate sub comada lor, înainte de a îndrăzni să enunţe legile generale.

2. Întrebare: Cum putem fi siguri că această metodă este corectă?
Răspuns: Nepermiţând prejudecăţilor tiranice să neglijeze sau să mutileze faptele nedorite.

3. Întrebare: Care este clasa de fapte care se bucura de cea mai înaltă consideraţie?
Răspuns: Cea care conţine faptele care nu pot fi considerate ca făcând parte din faptele obişnuite ale vieţii de zi cu zi.

4. Întrebare: Pe ce se bazează acest principiu?
Răspuns: Pe raţiune şi experienţă.

5. Întrebare: Ce anume îl distruge?
Răspuns: Superstiţiile, precedentul şi convenţionalul.

6. Întrebare: Cum au fost descoperite aceste legi?
Răspuns: Prin generalizarea faptelor ieşite din comun, a celor rare şi ciudate, care formează excepţii.

7. Întrebare: Cum putem explica fenomenele ciudate şi deci inexplicabile care au loc constant?
Răspuns: Prin puterea creativă a gândului.

8. Întrebare: De ce?
Răspuns: Pentru că atunci când observăm un lucru ştim că acesta este rezultatul unei anumite cauze bine definite, iar această cauză va opera cu o precizie invariabilă.

9. Întrebare: Care este rezultatul acestei cunoaşteri?
Răspuns: Explica cauza fiecărei posibile situaţii, fie ea fizică, mentală sau sprituala.

10. Întrebare: Cum ne vor fi cel mai bine protejate interesele?
Răspuns: Prin recunoaşterea faptului că natura creativă a gândului ne pune în legătură directă cu puterea Infinită.

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>