STIGATUL DE AJUTOR AL FRATELUI TAU

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

strigatul de ajutor al fratelui tau

Bună dimineața
și o duminică binecuvântată plină de lumină și căldură sufletească.
Vă doresc să aveți parte de o zi în care să simțiți pe deplin iubirea necondiționată a celor ce vă iubesc dincolo de limitările minții lor, oferindu-vă astfel prilejul de a vedea, a înțelege, a simți și a prețui iubirii lor aparte.

Îndrăzniți să vă îndrăgostiți pentru a simți acea iubire specială care vă cuprinde întreg sufletu și vă face să vibrați pe frecvența energiei luminii voastre lăuntrice. Iubindu-vă prin detașarea de nemulțumiri și suferințe, pentru a avea prilejul dea vă desăvârși capacitatea de a înțelege prin nevoile, carențele, defectele și deficitul energetic și de iubire a celor din jur – alegerile și experiențele de care ei au nevoie, dincolo de ceea ce voi așteptați sau pretindeți de la ei, pentru binele vostru.

Când veți învăța prin iubire, iertare, acceptare, prețuire și asumare, să treceți peste nemulțumiri, ruperi de atașamente și peste ceea ce vă deranjează la ceilalți sau în alegerile și atitudinea lor – veți fi pregătiți pentru a vă iubi și a vă dăruiți iubirea în mod eficient și celor din jur, și mai ales, celor care încă nu o pot înțelege și recunoaște, pentru a o prețui și a nu-i pierde pe cei pe care-i iubiți.

Pentru a fi dispuși să-i tratăm pe ceilalți cu demnitate și respect, va trebui să învățăm să ne simțim egalul lor. Să nu avem nici sentimentul de inferioritate ,i nici aroganța superiorități. Doar astfel ne vom merita respectul și tratamentul egal din partea oamenilor din viața noastră. (părinți, copii, prieteni, colegi, sau chiar și străini).

Dacă suntem critici la adresa celorlați (adesea fără a fi măcar capabili să conștientizăm această preocupare distructivă a noastră), dacă-i agresăm, le reproșăm și le criticăm alegerile și experiențele înseamnă că trăim în propria ne-iubire și de aceea, în mintea noastră apar prejudecăți, supărări, frici, suferințe și frustrări, și prin ele credem că nu suntem iubiți.

Prin convingerea ne-iubirii celorlalți, nu facem altceva decât să ne împotrivim propriei inimi și dreptului celorlalți de a-și alege oricând și în orice situație experiențele și calea pe care vor să meargă pentru a-și împlinii destinul, ași umple sufletul de iubire, sau pur și simplu că așa cred că lor le va fi mai bine.

În realitate însă, suntem incapabili de iubire, pentru ca ne lipsește experiența iubirii (ca efect al diverselor traume emoționale din trecut, și a lipsei iubirii părintești, sau a unei prea rigide educații din partea acestora). Dar, pentru că, acum suntem majori, majoritatea dintre noi, nu mai avem nicio scuză în a ne eschiva de la a reînvăța să iubim și a ne deschide inima, să iertăm suferințele pe care le cărăm după noi ca poveri, să uităm de vinovății și mânii, pentru a ne lăsa trupul, mintea și sufletul, să se vindece de rănile trecutului.

O fi greu, o fi ușor… nu contează! Oricum, este singura cale care duce la trezirea conștiinței și a Spiritului nostru divin, și desăvârșirea sinelui nostru autentic. Și asta pentru că ele oglindesc natura noastră divină, născută din iubire.

Judecățile pe care le emitem la adresa celorlalți, constituie doar iluzii personale născute din fricile induse de mintea noastră. Ele au doar efectul de a ne ține blocat spiritul în colivia minții, întunecându-ne conștiința și degradându-ne calitatea vieții.

Percepțiile distorsionate de neliniști, decepții, dezamăgiri, trădări, resentimente, răni sufletești, ură, mânii, etc -, nu fac altceva decât să ne distorsioneze gândurile și să formeze la nivelul subconștientului nostru, preconcepții, prejudecăți, convingeri și crezuri, ostile prin negativitatea lor, atât nouă, cât și celor din jur.

A ne crede îndreptățiți să criticăm să învinuim sau să spunem lucruri rele despre oamenii pe care-i judecăm, este doar efectul denaturării adevărul inimii, de către mintea noastră ego, dominată de orgolii și vanități, izvorâte din suferințele, neîmplinirile și trăirile noastre anterioare.

Prin tot ceea ce mintea ne inducem în inimă și suflet ca și trăiri și sentimente negative, ea ne semnalizează deficitul de energie vitală [+] și lipsa de iubire, manifestate pe fondul negativității și a carențelor noastre emoționale și spirituale experimentate pe fondul lipsei rațiunii conștiente, manifestată prin sinele nostru spirit, prin adevărul inimii.

Judecățile, criticile, plângerile de milă, victimizările, ostilitățile și agresivitățile fizice, psihice și energetice, lansate prin gânduri, sentimente și fapte (chiar și în numele unei aparente ”dreptăți” ale minții și justeți ale sale, menite să ne justifice negativitatea, mânia, furia sau atacurile lansate) – oglindesc de fapt propriile întunecimi sufletești, și o conștiință insuficient de trează (ce ne ține rațiunea, incă adormită).

Din păcate, ceea ce ignorăm atunci când criticăm și ne lăsăm orbiți prin superficialitate emoțională, de prejudecăți, negativitate, furii și vanități ale minții – este faptul că, felul în care îi vedem și îi percepem pe ceilalți atunci când îi judecăm, arareori ne permite să aflăm sau să înțelegem ceva despre cum este de fapt conștiința și lumea sufletească a celorlați.

Când credem că fericirea noastră depinde de ceea ce ne oferă cei din jur, nu putem trece de ego și de atașamentele sale față de convingeri potrivnice binelui nostru și a celorlalți. Astfel nu vom putea trece dincolo de nevoile noastre sau de nemulțumirile pe care le exprimăm în raport cu ceilalți.

Pană nu vom înțelege că noi suntem cauzele suferințelor și nemulțumirilor pe care le hrănim – nu vom înțelege și nici nu vom accepta că, neîmplinirile și pierderile noastre, izvorăsc din carențele noastre de iubire și din necunoașterea propriei lumi sufletești.

Faptul că ne risipim energia ocupându-ne mintea și gândurile cu a vâna defecte la ceilalți, cu a-i judeca pe alții, cu a ne plânge de problemele, poverile și greutățile propriei vieți, etc – nu ne va ușura defel viața, nu ne va rezolva problemele, nu ne va ajuta să-i vedem pe ceilalți într-o lume mai bună, și nu ne vor face nici pe noi mai buni.

Erorile noastre de rațiune și discernământ, izvorăsc din faptul că, ne canalizăm energia într-o direcție greșită și prin emoțiile atașate gândurilor, alegerilor și acțiunilor noastre, NU manifestăm energia cu polaritatea potrivită. Astfel orice acțiune sau gând emis, bazat pe o emoție negativă, va genera o cauză și un efect negativ, ce se vor răsfrânge asupra vieții noastre, a semenilor noștri și a habitatului în care trăim într-un mod defavorabil.

Pentru a ieși din labirintul durerilor și al suferințelor vieții, este esențial ca atunci când cineva ne judecă, ne critică sau ne agresează, să-i spunem exact ceea ce simțim, fără însă a ne încărca gândurile și cuvintele rostite cu frustrări, ostilitatea au emoții negative.

E suficient să fim blânzi și să cerem ferm, să fim tratați cu respect. Altfel, alegând o atitudine pozitivă și de iubire față de semeni și viață, ne vom proteja inima, mintea și sufletul de negativitate, evitând să generăm fisuri energetice la nivelul Aurei, să ne îmbolnăvim, sau să acumulăm, să hrănim și să stocăm la nivelul corpului fizic, reziduri toxice sub formă de energii moarte, ca efect al nemulțumirilor și frustrărilor , pe care le hrănim din nevoia de ”dreptate”.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Ajutorul Domnului – îl găsim în noi
DREPTUL LA FERICIRE
Măreția lui Hristos – la care ne putem asocia și noi
Apa – materializare a fluidului cosmic. Să învățăm să o folosim pentru o lucrare psihică
Gândul – trebuie să se impună senzației în clipele de oboseală și descurajare

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>