CONSTIINTA UNITATII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

constiinta unitatii

Bună dimineața!
Să aveți o zi a regăsirii liniști inimii și a păcii vostre sufletești, pentru a vă lăsa gândurile, cuvintele și faptele cuprinse de iubirea, frumusețea și puritatea voastră sufletească.

Lăsați-vă dragostea ce vă sălășluiește în inimi, să vă cuprindă gândurile și sufletul, pentru a deveni calde îmbrățișări ce să vă aducă împăcarea, speranța, frumusețea și bucuriile inimii, eliberându-vă de frici, nemulțumiri, neliniști și griji.

Lăsați clipele ce vin și pleacă, aducându-vă momentul și apoi răgazul dintre ele – să vă îmbogățească inima. Trăiți-le intens și bucurați-vă de ele. Nu le risipiți și nu le încărcați cu nemulțumirile și supărările voastre.

Lăsați fiecare moment al vieții, să vă înfrumusețeze trăirile și sufletul prin vibrația lor, prețuiți-le, iubiți-le, și folosiți-le pentru a vă desăvârși prin ele valorile și a le transforma în daruri. Lăsați-le să vă hrănească inima prin energia lor și să vă încarce sufletul cu Lumina, bucuriile, frumusețea, iubirea, și fericirea vieții.

Răgazul pe care ni-l dă momentul, îl vom putea savura și transforma în experiențe benefice și bucurii, doar de nu vom mai fi atât de preocupați și încrâncenați să reacționăm la ceea ce se întâmplă în jurul nostru sau nu se întâmplă în viața noastră.

A nu ne deschide ochii și inima pentru a ne vedea frumusețea lăuntrică și valorile, și a le oglindi apoi în afară, în mod conștient, prin gândurile, cuvintele și faptele noastre – ne va face să devenim în mod regretabil, roboți umani, depersonalizați de sentimente și autenticitate, incapabili să ne simțim bucuria sau să ne eliberăm de povara durerilor, a ne-iertărilor, a mâniei, a însingurării, a lipsurilor și a îndurerării.

Risipindu-ne timpul momentelor vieții, prin hrănirea resentimentelor, prejudecăților și a ostilităților noastre doar ne împotrivim vieții și cursului firesc a energiei vitale ce vin spre noi pentru a ne hrăni, a ne informa și a ne încălzi sufletul.

A ne eschiva de responsabilitatea propriilor poveri, alegeri, experiențe și consecințe – înseamnă a pierde lecțiile și soluțiile ce ne sunt transmise de divin, pentru a ne elibera sufletul de încorsetarea ego-ului, a suferințelor și a fricilor ce ne-au fost programată. Înseamnă a nu înțelege faptului că, răspunsurile la problemele și poverile noastre, se află în noi și nu în afară.

Prin încrâncenarea și încăpățânarea de a continua să ne plângem și să ne victimizăm, sau să căutăm în afară răspunsuri, soluții și confirmări pentru fericire și iubire sau pentru ne-iubirea și ne-fericirea noastră – nu vom face altceva decât să ne risipim inutil energia, învrăjbindu-ne și mai mult împotriva noastră, a lumii, a semenilor și a vieții pe care alegem să o trăim.

De am ne-am iubi și ne-am prețui, am putea să conștientizăm modul în care ne agresăm zi de zi, și felul în care îi agresăm pe cei din jur, molipsindu-i cu nefericirea noastră, atunci când alegem să suferim și să răspândim în sufletele celorlalți frica și nefericirea noastră.

De ne-am iubi, am renunța la negativitatea gândurilor, sentimentelor și convingerilor pe care le venerăm și le hrănim inconștient. De ne-am prețui pentru ceea ce suntem și am înțelege că prin suma experiențelor și a trăirilor noastre suntem maximul a ceea ce puteam fi – am ști să prețuim momentul și prin el ne-am acorda răgazul de a fi cu noi înșine și a fi fericiți pentru tot ceea ce avem, experimentă și trăim.

De am rămâne prezenți aici și acum, de am rămâne ancorați în cadrul experiențelor pe care le trăim și de am ști să ne observăm gândurile și sentimentele, fără a le intelectualiza, a le judeca, a le învinui, condamna sau eluda – am înțelege mesajele divine ce ne sunt destinate prin ele.

De ”am auzi” sugestiile sorții prin consecințelor vieții, de ne-am asculta ”mesagerii” – ”am vedea”, răspunsurile și soluțiile la întrebările și frământările noastre. Astfel, de am avea înțelepciunea și curajul de a ne recunoaște greșelile și erorile firești procesului de învățare și vindecare sufletească și ne-am asuma lecțiile lor – am reveni pe făgașul firesc al frumuseții și abundenței vieții.

Când vom înțelege că, exact în momentele în care ne înverșunăm cel mai tare să descifrăm vinovățiile și să căutăm în afară vinovați pentru consecințele nefavorabile sau ”neprietenoase”, ale alegerilor și acțiunilor noastre – ne adâncim și mai mult în povara lor – vom dobândi luciditatea de a renunța la neliniști, supărări, frământări, etichetări, agresivitate și judecăți de valoare.

Detașându-ne de probleme și de resentimente pentru a observa sursa lor – vom începe să vedem prin adevărul inimii, soluții acolo unde mintea vede probleme. Astfel ne vom elibera treptat de poveri, de nerăbdare, de frici și de încrâncenarea de a reuși cu orice preț, acționând în același mod în care am generat problemele ce ne copleșesc.

Exact în momentele în care ne amplificăm nemulțumirile, negativitatea și suferințele cauzate de risipa noastră de energie prin fricile, supărările, suferințele și furiile pe care le hrănim – avem cea mai mare nevoie, de a ne aduce gândurile la tăcere, a ne liniști și a asculta vocea inimii și a iubirii ce sălășluiește în ea, pentru a ne elibera de orice resentiment, prejudecată nemulțumire sau ostilitate a minții ego.

Chiar dacă la început nu dăm atenție sentimentelor noastre negative, e imposibil să nu observăm că, cu cât devenim mai înverșunați și mai ostili în fața nemulțumirilor și neîmplinirilor noastre, cu atât mai mult ne agravăm și ne amplificăm durere prin învinuirea și agresarea celor din jur.

Cu cât vom încercăm mai mult să ne mentalizăm problemele și să ne eschivăm de responsabilitatea propriilor poveri și probleme induse prin hrănirea resentimentelor, a convingerilor ostile și a emoțiilor negative – ne vom îndepărta tot mai mult de soluții, de adevărul inimii și de capacitatea noastră de a înțelege sursa rănilor și a neajunsurilor noastre.

Ca să descifrăm sensul întâmplării lucrurilor și să înțelegem consecințele vieții din perspectiva alegerilor și a cauzelor care stau la baza lor – este necesar să încetăm a mai căuta explicații, pricini sau vinovați în afară.

Când vom putea conștientiza și accepta că, NOI suntem atât sursa neîmplinirilor, a neîmpăcărilor și a nefericirii noastre, cât și sursa soluției împlinirilor și a fericirii după care tânjim – vom înțelege că toate cele bune și cele rele, ce le percepem în afară, sunt deja în noi.

Cu cât vom continua mai mult să ne eschivăm de asumarea și responsabilitatea neîmplinirilor, a poverilor și a ne-iertărilor noastre – cu atât ele vor devin mai pregnante și mai copleșitoare.

Cu cât vom opune mai multă rezistență în fața schimbării percepțiilor, atitudinii și a modului în care gândim, simțim, alegem și acționăm – ne vom îndepărta tot mai mult de soluțiile, răspunsurile și înțelesurile care se află în inima și sufletul nostru.

Doar atunci când vom renunța la strădania de a face ca viața să „meargă” așa cum ”ni se pare” că ar trebui, când ne vom accepta și prețui experiențele ca fiind perfecte așa cum sunt – vom înțelege că suntem deja prin experiențele noastre, maximul potențialului pe care-l putea prin ele atinge.

Când ne vom împăca cu ceea ce suntem, și ne vom iubi așa cum suntem, vom intra în starea noastră de grație. Când vom redeveni împăcați cu ceea ce suntem, facem, avem și experimentăm – vom începe să auzim și să înțelegem mesajele divine care prin consecințe, evenimente, trăiri și ”mesageri”, vin spre noi.

Când vom înțelege că nici o povară nu e prea mică sau prea mare pentru a cere susținere sau sprijin de la Dumnezeu în a ne călăuzi pașii prin lumina iubirii sale – vom ști să ne încredem în noi și în puterea pe care energia iubirii noastre lăuntrice și credința ni le oferă în dar.

Atunci când vom crede și vom iubi, vom regăsi resursele noastre interioare pentru a ne vindeca trupul și sufletul, pentru a reintra în armonie cu inima noastră și pentru a ne conecta prin vibrația divinului din noi, la întregul Univers.

De abia atunci vom înțelege că, mesajele pe care le primim sunt sunt menite să ne readucă prin credință și iubire în Adevărul inimii – vom înțelege că, prin tot ceea ce trăim suntem învățați să intrăm în armonie cu noi înșine, acceptând sensul curgerii firești a vieții.

Când ne vom accepta și asuma unicitatea, autenticitatea și măreția noastră prin valorile noastre lăuntrice și prin vulnerabilitățile pe care le avem – vom intra în armonia cu propria inimă și prin ea cu divinul din noi.

Când nu vom ceda minții puterea inimii – ne vom elibera de robia convingerilor și a ”dreptății”, evitând să ne lăsăm transformați prin iluziile fricii, în robii programelor noastre mentale ce ne hrănesc lăcomiile, nevoile, prejudecăților, orgoliile, insuficiențele, nemulțumirile, negativitatea și ostilitatea față de lume, față de semeni și față de noi.

Când ne vom deschide inima și ne vom elibera prin iubire, de balastul poverilor fricilor, a ne-iertărilor și a neajunsurilor noastre – vom dobândi prețuirea de sine și fericirea, înțelegând care ne este calea, rostul, destinul și menirea, în întregul pe care-l definim și-l formăm.

Când vom permite iubirii noastre lăuntrice să crească și să se reverse pe preaplinul sufletului nostru, nevoia de a cere și a o pretinde de la cei din jur, va dispărea.

Atunci, când prin abundența, și valorile darurilor noastră sufletești vom sădi iubirea în viața noastră și a celor din jur – lumea pe care o vom vedea, ne va oglindi frumusețea lumii noastre lăuntrice.

Când vom conștientiza esența vieții și firea noastră divină – vom înțelege că iubirea nu caută să lege, să controleze sau să înrobească, ci să elibereze, să dea forță și să-i lase pe ceilalți liberi ca să-și găsească propriul lor adevăr, prin experiențele și calea pe care o aleg.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Valoarea noastră – conștiința ce o avem despre ea nu trebuie să depindă de părerea altora
Iubirea de sine – conștiința propriei demnități de fiu al Domnului
Iubirea – ca stare superioară de conștiință
Răsăritul soarelui – să învățăm să îl privim pentru ca ziua să apară și în conștiința noastră
Spatiul spiritului – O calatorie in constiinta

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>