CAND NU TE IUBESTI PE TINE INSUTI

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

cand nu te iubesti pe tine insuti

Bună dimineața
și o zi plină de iubire și pace sufletească, în care, experiențele trăite în vibrația emoțiilor pozitive și a energiei Luminii, să vă descătușeze de orice griji și gânduri triste, pentru a vă călăuzi pașii sufletului înapoi în matca Sursei Luminii și a Adevărului divin ce vă sălășluiește în inimă.

Fie ca azi, și fiecare zi ce va urma să fie pentru noi toți, prilej pentru iertare și regăsirea căii adevărului inimii și a luminii iubirii din ea – pentru a ne călăuzi pașii către trezirea noastră spirituală.

Odată ce vom lăsa lumina inimii să ne cuprindă trupul și mintea prin conștința iubirii – ne vom descoperii frumusețe lăuntrică, pentru a putea trăi prin ea, în: bucurie, iertare, acceptare, îngăduință, blândețe, toleranță, smerenie, iubire, prețuirii și armonie, cu semenii noștri, cu cei de lângă noi și, cu tot ceea ce e viu și există pe acest Pământ.

Dacă soarta și încercările vieții au făcut ca în această zi, unii dintre noi să fim singuri – fie ca pacea sufletească și iertarea să ne redea puterea și speranța de a iubi și a crede că, dincolo de aparențe, de pierderi, de frici, de singurătate, de nevoi și de suferințe – suntem înconjurați de iubire și că, există mereu cineva care se gândește cu iubire la noi!

Să fie această experiență a durereii, a pierderii, a grijilor, a poverilor, a incertitudinii, a insuficienței, a strădadiilor vieții și a speranței în mai bine – prilej de reînvățare a recunoștiinței și a prețuirii a ceea ce suntem, avem și dorim pentru sufletul nostru și împăcarea lui – alegand prin iertare, să trăi în lumina adevărului inimii, ascultând de glasul ei.

Când norii negrii ai tristeții, incertitudinii, îngrijorării, fricii și însingurării ne cuprind sufletul, e îndeajus să credem în puterea divinului din noi și în destinul pe care Dumnezeu ni l-a hărăzit, căci prin credința și iubirea noastră, vom înțelege că, soarele va răsării de fiecare dată, pentru fiecare dintre noi și va risipi durerea și intunericul din inima și mintea noastră.

Lăsați în urmă grijile, vinovățiile și rănile din trecut, și renașteți într-o nouă viață, plină de frumusețea și iubirea pe care o meritați cu prisosință. Îngăduiți-vă doar ca scânteia luminii divine din voi să iasă la suprafață prin adevărul inimii – și lăsați-o prin frumusețea ei să vă arate calea.

Atunci când purtăm în inimă puterea energiei lumini și a iubirii, negativitatea și ostilitatea inimii dispar, iar întunericul, neliniștile și grijile din sufletul nostru, dispar ca printr-un miracol. Locul experienței durerii, al fricilor și al lipsurilor vieții, va fi preluat treptat de experiențe pozitive și de iubire, imaginile frumoase de pe retina minții, vor prinde rând pe rând viață, atunci când credem în ele și le iubim.

Când vom înțelege că experiența singurătății, decepțiile, poverile vieții, etc – sunt doar halte ale vieții, menite să ne învețe lecții care să ne readucă pe drumul destinului favorabil, tot ceea ce experimentăm și ni se întâmplă, ni se vor părea firești, și astfel nu ne vor mai agasa și nici nu ne vor captiva mintea prin frici, negativități sau ostilități împotriva vieții sau a celor pe care-i învinuim că se despart de noi pentru a merge pe altă cale.

Atunci vom înțelege că esența vieții este aceea de a ne trăii frumusețea lăuntrică a sufletului în armonia inimii și în împăcare cu nevoile și convingerile minții. Acceptarea ne va arăta că, încercările și experiențele negative ale vieții, au doar rostul de a ne readuce la matca Sinelui nostru Spiritual – pentru a ne aduce aminte cine suntem, care ne este menirea și încotro ne îndreptăm.

Pentru a ne putea asuma iubirea și a învăța lecția acceptării, prețuirii, asumării și iubirii – este nevoie să învățăm iertarea și detașarea de atașamentele, nemulțumirile, reproșurile, poverile, traumele, rănile și vinovățiile din trecut, pentru a le putea lăsa definitiv în urmă. Până nu vom face astea, experiențele durerii, a dezamăgirilor, a neputințelor și a suferințelor, vor fi readuse în viața noastră prin noi și noi consecințe potrivnice, hrănite prin negativități, vinovății și frici.

De fiecare dată, cânt învățăm o nouă lecție, destinul ne readuce în matca iubirii și la sursa Luminii noastre interioare. Ne vom detașa de corvoada suferinței, de fiecare dată cînd vom iubi ceea ce facem și ne vom încrede în energia emoțiilor și atitudinilor pozitive.

Indiferent dacă experimentăm viața în singurătate sau alături de cineva drag, atunci cân ne deschidem inima pentru a dărui celorlalți energia noastră, a-i susține, a-i încuraja sau a le face pe plac – inima ne va învflori, în lumina dragostei din ea.

Atunci când reînvățăm prin spirit, să ieșim din dominația negativității minții, pentru a prețui viața și ne prețui pe noi, acceptându-ne pe deplin cu bune și rele – dobândim puterea de a-i prețui și pe ceilalți pentru valoarea și frumusețea lor.

Când nu vom mai fi tentați să ne învinovățim sau să-i învinovățim pe ceilalți pentru alegerile și experiențele lor, sau pentru neputința noastră de a iubii sau a ne asuma iubirea, când nu vom mai simți nevoia să judecăm sau să căutăm pricini pentru a-i critica pe ceilalți pentru defectele lor sau pentru că nu ne susțin așteptările și atașamentele – conștiința ne va permite să înțelegem și să prețuim viața, indiferent de o trăim singuri sau în doi.

Când vom înțelege că experiențele vieții în cuplu, asumate prin iubire și respect reciproc, ca formă de relaționare interumană asumată în baza valorilor comune cu care rezonăm – este cea mai bună cale pentru învățare și de desăvârșire spirituală, ne vom putea asuma atât îndatoririle și responsabilitățile, cât și beneficiile vieții în doi.

Atunci când în lumina armoniei iubirii, vom învăța să extindem frumusețea lăuntrică a sufletului nostru și asupra partenerului nostru, prețuind deopotrivă valorile și vulnerabilitățile sale, ne va păsa de nevoile și așteptările sale, așa cum ne-ar place să-i pese și lui, de nevoile și așteptările noastre.

Atunci când pentru noi va fi la fel de important binele celuilalt ca și propriul bine, vom înțelege puterea și efectul iubirii necondiționate asupra sinelui și desăvărșirii noastre spirituale. Atunci vom ințelege autenticul bine pentru noi, și ce concesii pot susține binele celorlalț prin propriul bine… dincolo de aparența ”binelui” sau a ”confortului” minții.

Până când lumina iubirii își va face sălaș definitiv în inimile voastre, bucurați-vă din plin de fiecare clipă în care mintea vă îngăduie să vă bucurați de micile trăiri și realizări ale vieții. Faceți din ele prilej de fericire și celebrare a vieții, pentru ca amintirea lor să vă poată scoate la lumină, de fiecare dată când norii negri ai tristeții și denădejdei, vă cuprind sufletul.

Încărcați-vă trupul, mintea, inima și sufletul cu iubire, de câte ori aveți ocazia, lăsându-i astfel energia să pentru a o lăsa să redevină parte firească a fiecăruia din noi, ca atunci când suferințele, poverile, încercările, momentele de restriște și cumpenele vieții, ne aduc aminte că ne-am îndepărtat de Sursa Luminii sufletului nostru, să regăsim drumul înapoi la matcă, prin iubire, credință, asumare și iertare.

Atunci când înlocuim atitudinile și gândurile noastre negative și întunecate, orgoliile, împotrivirile sau încrâncrenarea, cu lumina iubirii – gândurile noastre redevin senine, iar atitudinea, alegerea și faptele care le urmează, ne vor sprijinii în a ne regăsi resursele energetice și fericirea, prin căldură sufletească a iubirii, ca energie ce pleacă dinspre noi pentru a-i îmbrățișa pe ceilalți.

Pentru a reactiva fericirea, va fi suficient să ne amintim de puterea luminii divine din noi, reîncărcându-ne inima și sufletul cu ea de fiecare dată când tristețile, nemulțumirile sau supărările ne cuprind – pentru a disipa definitiv, germenii întunericului din noi. Va fi suficient, ca ori de câte ori necredința, frica, întunericul conștiinței și îndoiala, încearcă să pună stăpânire pe sufletul nostru, să aducem iubire acolo unde ne macină suferința sau rănile noastre plâng..

Fie să avem cu toții curajul asumării iubirii pentru a o lăsa să ne topească sloiul de gheață al inimii și a umple golurile noastre sufletești, provocate de ne-iubire. Când ne vom debarasa de frici și nu vom mai da prilej minții să ne întoarcă împotriva inimii în sufletul nostru va fi loc doar pentru iubire, credință, îngăduință, toleranță, frumusețe și pace.

Când iubirea ne e în inima, atunci și pacea ne e în suflet . Atunci când adevărul inimi ne exprimă armonia minții și a sufletului, vom trăi în acceptare, îngăduință și toleranță. Când trăim în lumina conștiinței iubirii, în inima și în viața noastră, se vor produce adevărate divine! Crede-ți în asta și crede-ți în voi, căci voi sunteți prin iubire și frumusețea voastră sufletească, adevăratele minuni ale lumii și a creației divine!

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Iubirea – se hrănește din mister
IUBIREA DE DINCOLO DE SUFERINȚE
Iubirea – niște schimburi între suflete și spirite
CONTINUA SA GASESTI IUBIREA
Fructele – să le oferim iubire înainte de a ne hrăni cu ele

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>