A-TI FACE UN DAR

Bună dimineața
și o duminică plină de frumusețe și grație divină!
Fie ca azi, să fie pentru fiecare – o zi a acceptării, toleranței, reconcilierii și iertării, pentru a găsi calea eliberării sufletului nostru de dușmănii, supărări, judecăți, nemulțumiri, gelozii, invidii, ostilitate, agresivitate, neîmpăcare și ură.

A prețuii și a ne iubi viața, înseamnă a ne da valoare, înțelegând semnificația primirii, a recunoștinței și a prețuirii fiecărui dar pe care-l primim. A ne da valoare și a ne împlinii prin darurile ce le dobândim – înseamnă a înțelege că, ceea ce primim și experimentăm în viață, este efectul a ceea ce cerem divinului, a ceea ce semănăm și a ceea ce exprimăm prin gânduri, emoții și faptele noastre.

Înțelegând că darurile noastre, consecințele pe care le atragem, oamenii din viața noastră și valorile pe care le dobândim prin efortul și prețuirea noastră, precum și, tot ceea ce pierdem prin ne prețuirea lor – sunt efectul a ceea ce asumăm și împlinim prin iubire și recunoștința cu care le îmbrățișăm și păstrăm, atunci când credem că le merităm.

Oferindu-ne iubirea celor cărora ne dăruim energia prin darurile noastre, ne oferim nouă înșine valori. Prin ele vom redescoperii frumusețile vieții, frumusețea din sufletele oamenilor și bucuria de a primii, a dărui și a trăi. A prețui darurile mărunte sau bucuria celor ce ne primesc darurile, devin micile noastre bucurii ce ne învață treptat să recunoaștem fericirea din noi și ceea pe care prin daruri și iubire le primim.

Acceptându-i pe ceilalți șa cum sunt, fără a critica alegerile și experiențele lor, fără a le aduce reproșuri atunci când acțiunile, năzuințele, valorile și convingerile lor sunt diferite de ale noastre – ne va permite să înțelegem că măsura lucrurilor care ne separă și motivele pentru care îi judecăm, îi criticăm sau îi învinovățim pentru ”defectele” lor sau pentru ceea ce nu ne place la ei, este aceeași și privindu-ne pe noi dinspre ceilalți.

Toleranța înseamnă a accepta punctele de vedere a celorlalți și a extrage de acolo valorile cu care rezonăm, și a nu evidenția defecte, carențe, lipsurile sau slăbiciunile celorlalți. A nu proceda astfel – înseamnă a judeca experiențele și darurile primite de ceilalți și a ne evidenția prin asta, propriile carențe, insuficiențe, lipsuri, nevoi și defecte.

A depăși barierele artificiale și zidurile pe care prin nemulțumirile, negativitatea, ostilitatea și lipsa acceptării a încrederii, a iubirii și toleranței le ridicăm în jurul nostru și a înceta să răspândim prin ura și ostilitate, fricile, dezamăgirile, eșecurile și neîmplinirile sădite în sufletul nostru – înseamnă a accepta și înțelege că NOI suntem cei ce clădim și extindem în lume, zidurile intoleranței și a urii.

Prin tot ceea ce sădim în conștiința noastră și în sufletele celor din jur, vom oglindi în jurul tot ceea ce suntem și prețuim. Înțelegând că atunci când culegem furtuna vântului ce-l semănăm – că aveam și opțiunea de a dărui și semăna iubire – vom ști în deciziile și acțiunile viitoare să sădim, să facem și să dăruim celorlalți doar ceea ce și noi dorim să culegem și să primim.

Înăsprindu-ne viața prin ne iubire, intoleranță , supărări și negativitate – experiențele, trăirile, sentimentele și destinul pe care-l materializăm – vor aduce în viața noastră consecințe ce ne vor întări convingerea ne iubirii.

Mentalul, nu ne lasă să ne debarasăm de frici, vinovății, supărări, suferințe și negativitate – pană când nu ne vom vindeca de conștiința vinovăției și a fricii de pedeapsă, alegând să ne iertăm și să iubim.

Vom experimenta nemulțumirea și nevoia de a suferi, atâta timp cât vom continua să ne manifestăm ne prețuirea darurilor noastre, întorcându-ne împotriva inimii, fără a înțelege că astfel dar ne vlăguim sufletul de dragoste și frumusețe.

A alege sau nu, atitudinea iubirii – depinde exclusiv de noi și de maturitatea noastră emoțională. A dobândi putința de a ne manifesta bunătatea, iubirea, încrederea, acceptarea, toleranța, asumarea, responsabilitatea, moralitatea, și claritatea dată de introspecție – ne va dezvălui adevărul de dincolo de dreptatea minții ego, și de orgoliile lui.

Adevărul inimii, ce-l deslușim când avem conștiința curată – ne va da măsura puterii de a ierta și a dobândi puterea de a înțelege propriilor cauzalități, carențe defecte și lipsuri, prin care ne hrănim nemulțumirile, eschivele, eșecurile și incapacitatea de a ne detașa de instinctualitatea și negativitatea din sufletul nostru.

Când în sufletul nostru va prima iubirea și-i vom înțelege puterea tămăduitoare, vom descoperii în noi, în adâncul sufletului nostru, cel mai prețios DAR primit de la Dumnezeu.

Prețuindu-ne darurile și nelăsând fricile și furiile ego-ului să le întâmpine prin ostilitatea sa – vom înțelege că tot ceea ce așteptăm din afara pentru a fi fericiți este doar o scuză a minții ce ne împiedică să privim în inima noastră și să vedem că, acolo avem tot ce ne trebuie pentru a ne împlini destinul și a fi fericiți.

Luciditate minții sinelui nostru divin – manifestată atunci când inima și sufletul ne sunt împăcate – ne va ajuta să înțelege și să vedea cu claritate, faptul că – tot ceea ce ne trebuie pentru a fi fericiți și a trăii o viață abundentă, prosperă și împlinită, plină de frumusețe – se află deja în noi.

Când vom înțelege că măsura ”răului” celorlalți este oglindirea neîmpăcării și a întunericului din noi – vom înțelege că judecățile și reproșurile pe care le exprimăm, sunt doar ne iubiri. Înțelegând asta, nu vom mai putea reproșa celorlalți ”răul” pe care-l scot din noi, căci lumina iubirii este în fiecare dintre noi.

Când propria iubire, va disipa orice urmă a întunericului nostru sufletesc și a frici ce sălășluiește în ea. Când vom ști să dăm iubirii din noi putere – fricile și cauzele nemulțumirilor noastre vor dispărea.

Atunci când vom avea înțelepciunea de a renunța la a ne mai risipi energia împrăștiind în jur săgețile otrăvite ale gândurilor și cuvintelor contaminate de ne iubire, vanitate, negativitate supărare și ură – vom da prilej minții, trupului, inimii și sufletului nostru să se vindece și să se împace.

Atunci când iubirea ne va cuprinde din nou viața -trăirile noastre, vor primi rost și sens, iar noi – vom dobândi înțelegerea menirii pe care o avem în această viață, și prin spirit în inimă o purtăm.

Când vom ști să prețuim iubirea și s-o lăsăm să ne vindece sufletul de frică, tristețe, durere, decepții, dezamăgiri, nemulțumiri, negativitate, vinovății și ură – prin darurile noastre pline de iubire, vom putea susține și vindecarea sufletelor triste ale celor din jur, rătăcite de iubire și de bucuria de a trăi.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– TRĂDAREA INIMII
– Izvorul – nimic nu îl poate murdări, fiindcă el curge
– ADEVARATA DARUIRE
– DĂRUIRE
– A DARUI FARA RESENTIMENTE