Monthly Archives June 2016

ELIBERAREA INIMII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

eliberarea inimii

Pentru a ne elibera trupul, mintea, inima și sufletul de temeri, griji, nemulțumiri, neîmpăcări, vinovății și poveri – este important să credem în noi, în valorile noastre sufletești și în dragostea ce o purtăm în inimi, prin puterea de fi fericiți.

Renunțând la a ne mai strădui să fim pe placul celor ce așteaptă de la noi să fim, să facem, să ne comportăm și să ne trăim viața cum vor ei – vom putea fi noi înșine, redobândindu-ne puterea de a fi autentici, prin curajul de a ne asuma frumusețea și iubirea ce ne sălășluiește în inimi, găsindu-ne rostul și împlinindu-ne viața.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
ELIBERAREA DE FRICI
ELIBERAREA IUBIRII
ELIBERAREA DE POVERI
ELIBERAREA DE VIOLENTA
ELIBERARE

Read More

SARACIE

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

saracie

Bună dimineața!
Vă doresc ca azi, să fie pentru voi o zi a vindecării și reconcilierii sufletești, pentru a ști să vă redobândiți demnitatea și încrederea de sine, atunci când valorile voastre sunt încălcate sau când vă pierdeți credința și iubirea de sine.

Rănile sufletești, decepțiile și dezamăgirile, sunt doar iluzii ale minții ce pot fi corectate, atunci când ne putem detașa de fricile, negativitatea și ostilitatea prin care le-am provocat. A ne nega rănile sau a le ascunde, înseamnă a ne îndepărta de adevărul de care ne-am vlăguit inima. Până ce nu vom ști să aducem iubire asupra rănilor noastre, nu vom găsi calea spre vindecarea lor.

Pentru a aduce lumina asupra întunericului inimii și a vindeca partea rănită a sufletului nostru (măcinat de frici, supărări, neliniști și traume nevindecate) – este nevoie să ne trezim conștiința întregului nerănit, pentru a retrezi la viață scânteia iubirii divine din noi, și a ne permite astfel vindecarea.

Cât timp vom continua să ne crucificăm, să ne manifestăm ostilitatea, să ne plângem de milă și să ne victimizăm – vom continua să ne provocăm răni. Iar când mintea noastră va transforma obiceiul de a ne răni în convingerea că suntem victime ale conjuncturilor externe, realitatea noastră va fi distorsionată de gândurile și sentimentele noastre ostile nouă, lumii și celor din jur.

În realitate, nevoi de a trăi și retrăii iar și iar experiența victimei și a durerii, va genera ostilitatea noastră față de noi, fată de semeni și față de viață, fără a mai putea înțelege și accepta că: – NOI suntem cauza iluziilor plămădite de mintea noastră și a rănilor auto-induse prin negativitate, și -noi suntem singurii capabili să ne desprindem din întunericul și sărăcia de iubire a sufletelor noastre, reînvățând să ne iubim, de la cei ce ne iubesc și ne dăruiesc valorile și energia lor.

Pentru a ne vindeca de nevoia și atașamentul sau dependența de a rămâne pe frecvența stărilor noastre emoționale și sufletești în care suntem expuși ostilității, agresiunilor, supărărilor, nemulțumirilor, insuficiențelor, neîmpăcării, ne iubiri, etc – avem nevoie de iubire. Fie să o primim de la cei ce ne iubesc necondiționat, fie să o accesăm singuri, prin reînvățarea manifestării exclusivă a emoțiilor și sentimentelor noastre pozitive.

Când vom învăța să prețuim si să recunoaștem darurile, valorile si energia frumoasă ce vine spre noi prin oameni cu o vibrație mai înaltă decât a noastră, și nu ne vom mai crea sărăcia energetică risipind-o prin emoții negative, vom începe și noi să acumulăm energie, ajungând să deținem în mod autentic abundența ei, sub formă de iubire.

Când ne vom iubi și vom înceta să ne agresăm, procesul de iertare și se va încheia, iar în noi și în celulele noastre se va declanșa procesul firesc de auto-vindecare, datorat creșterii vibrației corpului nostru energetic și fizic, sub influența stările sufletești date de iubire, bucurii, mulțumire, împăcare, fericire, recunoștință, etc

Când vom începe să ne hrănim valorile sufletești programele mentale ce ne hrănesc convingerile negative, fricile, ego-ul, lăcomiile, dependența de suferință, negativitatea, supărările, nemulțumirile, etc – lipsite de energie, nu vor mai putea funcționa. Astfel vom avea prilejul de a ne dezvăța și de atașamentele față de durere și nevoia de a suferi și a ne agresa.

Când iubirea cuprinde inima și sufletul celor răniți, suferința începe să dispară. Mintea însă va continua să se opună pierderii stării în care se simte ”confortabil”. Și o va face, pentru că nu mai cunoaște experiența binelui și a împăcării și îi e frică de schimbare sau că, va trebui să recunoască faptul că, cei ce ne sprijină i vor să ne ajute să ieșim la lumină, au dreptate și că toate convingerile minții lor au fost doar iluzii și amăgiri deșarte.

Când renunțăm să ne mai vedem sinele ca pe o victimă, atașamentele față de durere dispar. Atunci vom înțelege că rănile noastre sunt doar iluzii ale minții, cărora le dăm putere prin negativitatea noastră, cât timp conștiință noastră adormită, nu ne permite să le conștientizăm, pentru a ne detașa de ele și a renunța să ne mai manifestăm negativitatea.

Când renunțăm la a ne mai victimiza și plânge, durerile sau provocările vieții, pot să vină și să plece. Sinele nu mai poate fi rănit de către propria sa experiență. Pentru că, odată cu renunțarea la a ne mai răni, experiențele noastre se schimbă.

Atunci când prin conștiință trează ne regăsim pacea sufletească și liniștea inimii, întreaga experiență a vieții – contribuie la retrezirea amintirii sinelui unic, atotcuprinzător și invulnerabil, ce nu va mai putea fi vreodată divizat din exterior sau de iluziile minții.

Înbrățițându-ne cu iubire – fricile, negativitatea, iluziile, coșmarurile, convingerile potrivnice, neiertările, rănile fizice și traumele sufletești -ele se vor dizolva în lumină, dispărând atât din conștiința noastră cât și din cea a minții colective, marcată încă de lăcomii, insuficiențe, ostilitate, negativitate temeri și griji.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
DARURILE VIEȚII
IMPARTASIREA BOGATIEI
DANSUL ENERGIEI
VIATA TA E O OPERA DE ARTA
A ne deschide – pentru a primi viaţa a tot ceea ce ne înconjoară

Read More

PREȚUIREA IUBIRII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

puterea iubirii

Atunci când, ești nemulțumit și cuprins de temeri, griji și neîmpăcare – când nu ești dispus să accepți ceea ce este, și nici să produci TU schimbarea percepțiilor și atitudinii tale – învață să te DETAȘEZI de frici și de ceea ce nu vrei sau nu poți iubi, asumând adevărul din inima ta.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
PREȚUIREA VIEȚII
PREȚUIRE
PRETUIREA VIETII
DESCHIZANDU-VA UNUL CATRE CELALALT
IN SLUJBA IUBIRII

Read More

Practicile spirituale – în ce condiții ne fac receptivi la mesajele Cerului

Category: Gandul ZileiOmraam Mikhael Aivanhov Comments: 

Omraam Mikhael Aivanhov

“Rugăciunile, postul, abluțiunile etc, toate practicile spirituale prescrise în religiile din întreaga lume au ca funcție să pregătească ființele să primească în bune condiții curenții și mesajele Cerului. Dar nu practicile în sine sunt cele mai importante. Cea mai importantă este voința de a înfăptui o lucrare interioară de dezgolire, de purificare: ameliorarea propriilor gânduri, sentimente și fapte. Cel care nu s-a decis să înfăptuiască această lucrare ar face mai bine să lase spiritualitatea deoparte, altminteri el va deveni un pericol pentru sine însuși și pentru ceeilalți.

Atât timp cât nu ne-am descotorosit de anumite prejudecăți și idei preconcepute, nimic nu este mai periculos ca practicile spirituale: ele dau iluzia celui care le urmează că poate fi un mesager, un instrument al Cerului. Am văzut astfel niște oameni devenind călăii familiilor lor sau chiar ai poporului lor. Numai cel care a lucrat asupra dezinteresului și iubirii altora este capabil să asculte și să transmită mesajele Cerului.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 30 iunie

Recomandam urmatoarele articole:
CONCENTRAREA SPIRITUALA
Timpul – în viața spirituală nu trebuie luat niciodată în considerare
Recompense spirituale
Vămile – există și în lumea spirituală
Apa – un sprijin pentru viața noastră spirituală

Read More

ABUNDENȚA IUBIRII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

abundenta iubirii

Atunci când vom avea curajul să ne asumăm iubirea, să o prețuim să o exprimăm și să o dăruim, ascultând de vocea inimii și de adevărul ce sălășluiește în ea și, când vom ști să evităm să-i risipim energia, învingându-ne fricile – îi vom cunoaște abundența, puterea, grația și frumusețea.

Când vom ști să evităm: – gândurile, alegerile și acțiunilor frivole, – duplicitatea, falsitatea, fricile, supărările, victimizarea, judecățile, vinovăția, neasumarea, ne credința, ne iubirea, ostilitatea, neîncrederea, orgoliile, vanitatea, geloziile, posesivitatea, nemulțumirile și negativitatea sau – hrănirea cu energia și atenția noastră a unor situații, trăiri, realități, relații și acțiuni ce nu slujesc adevărul inimii și binele nostru în perspectivă – ne vom securiza energia și ne vom îngădui să acumulăm în viața, trăirile și experiențele noastre, frumusețea, bucuriile, valorile și abundența iubirii.

Când îți vei învinge fricile – vei dobândi iubirea și abundența ei!

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
ABUNDENȚA INIMII
ABUNDENȚA VIEȚII
ABUNDENTA
DESPRE ÎMPLINIREA ȘI ABUNDENȚA VIEȚII
Abundenta, dreptul fiecaruia!

Read More

DESCHIZANDU-VA UNUL CATRE CELALALT

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

deschizandu-va unul catre celalalt

Bună dimineața
și o zi plină de daruri și împliniri!
Vă doresc să aveți parte de puterea conștiinței de sine și de inspirație, în a vă deschide inima spre dăruire și prețuire – pentru a nu refuza iubirea, a nu vă împotrivi adevărului inimii și a nu pierde darurile și lecțiile de viață ce vă sunt destinate.

A oferi iubirea de care cel de lângă noi are nevoie, amplifică iubirea din noi. Prin a i-o refuza, ne vom diminua conștiența prezenței iubirii din inima noastră.

Deși alegerea prin care am decis să nu ne dăruim iubirea, ni se va părea firească, rațională și logică (în raport cu pretențiile și comportamentul celuilalt, sau cu motivele și justificările minți care ne formează și ne întăresc convingerile neasumării ei, prin prisma experiențelor dureroase trecute opuse sau ostile iubirii), prin îndepărtarea de semenul nostru și de adevărul inimii, și pin refuzul de a ne dărui iubirea total, devotat și asumat – ne îndepărtăm de sinele nostru sufletesc și ne refuzăm nouă iubirea.

Lipsa noastră de maturitate emoțională și deschidere sufletească, va cauza adesea incapacitatea noastră de a înțelege și accepta că, și cel de lângă noi poate suferi de aceeași lipsă de iubire și aceleași carențe emoționale sau frici, ca și noi (chiar dacă ele provin din alte experiențe negative, traume, dezamăgiri sau decepții, decât ale noastre).

Așa cum adesea și noi tânjim după iubire, dar nu știm cum să o dobândim, și semenul nostru dorește iubire de la noi, dar nu știe să o ceară, căci nimeni nu la învățat cum arată iubirea, cum s-o deslușească, cum să o dobândească și cum să o prețuiască. Și pentru că nu știe toate astea, va încerca să dobândească prin manipulare ceea ce crede că ar suplinii ceea ce își dorește.

Iubirea noastră, ca răspuns la nevoile celuilalt, trebuie să se manifeste ca un act firesc, nereținut și nedistorsionat de resentimente sau judecăți. Chiar de nu dorim să fim manipulați și nici să cedăm pretențiilor sau comportamentului nepotrivit al celuilalt – pentru a nu refuza o solicitare de ajutor (ce adesea are o componentă fizică sau materială), putem să dăruim (fără însă a ne condiționa darurile sau a ne induce prin ele insuficiența sau dezechilibrul energetic) din valorile, abilitățile, experiența și excedentul nostru.

Când ne dăruim iubirea, va trebui să învățăm, să nu ne facem griji sau să nu ne hrănim frustrările, nemulțumirea sau dezamăgirea, atunci când cel ce primește va fi nesatisfăcut și nemulțumit de darul primit. O astfel de atitudine a ne-refuzului din partea noastră, înseamnă a spune: – ”DA”, la a-l iubi, și – NU, la a ne lăsa manipulați emoțional.

Prin a spune ”nu” manipulării, nu ne ostilizăm sufletul, nu-l alungăm pe celălalt din inima noastră, nu ne supărăm pe el și, nici nu-l judecăm, ci doar refuzăm să fim o victimă sau un ”călău”.

Deschiderea spre nevoile celuilalt și iubirea noastră față de el, se manifestă prin a nu refuza solicitarea, dar atunci când nu o putem împlinii, să-i spunem clar și deschis, că – nu-i putem da ce vrea el, dar îl putem ajuta găsind o altă cale prin care să-l sprijinim. Prin asta îi vom transmite că nevoia lui de iubire este la fel de importantă pentru noi, ca și pentru el.

Desigur pentru cei mai mulți dintre noi, îmbrățișarea unei astfel de atitudini, nu ne este întotdeauna la îndemână, așa cum, nici refuzul lucrului dorit din partea celui la care apelăm pentru a fi ajutați sau dăruirea ajutorului sub altă formă – nu ne pică bine, atunci când experimentăm viața și insuficiența, de partea cealaltă a ”baricadei”.

Dacă însă, avem deschiderea necesară și aplecarea sufletească spre a învăța să dăruim și să primim – vom înțelege esența între ”a nu dărui sau primii ceea ce se vrea” și, ”a găsi o cale prin care și cel ce dăruiește și cel ce primește, să fie mulțumiți”.

A înțelege astfel iubirea și dăruirea, ne va ajuta să înțelegem că, cel care iubește devine egalul celui iubit, și că, iubirea nu trebuie să însemne sacrificiu, ci doar deschidere o sufletească firească spre aproapele și egalul nostru, care prin experiențele și lecțiile vieții sale, încă n-a trecut de procesul de înțelegere și învățare a iubirii.

A spune ”DA” și a ne sacrifica în fața unei pretenții ce ne copleșește, înseamnă a nu cunoaște și prețui energia iubirii, a ne iubi suficient, a nu ne prețui și a nu fi blânzi cu noi înșine. În aceeași măsură, a spune ”NU” strigătului de ajutor de lângă tine, înseamnă a ne exacerba frică de durere și suferință și a ne îndepărta de iubirea care o vindecă.

Cinstindu-ne pe noi înșine și pe ceilalți în mod egal și lăsând iubirea să ne înlocuiască reproșurile, resentimentele, ostilitate, neîmpăcarea și nemulțumirile, vom înțelege că, refuzul da a sprijinii sau ajuta (justificat adesea prin judecarea și învinuirea celuilalt): – înseamnă a-l ataca și agresa emoțional și psihologic pe cel ce bazează pe noi cerându-ne ajutorul, și vom înțelege că: – atacând vom deveni victimă din agresor, – apărându-ne, sau victimizându-ne ne vom transforma în cel care atacă și agresează, – judecând vom deveni cei judecați.

Dacă prin ceea ce facem, gândim, simțim și exprimăm, ne simțim atacați sau neprețuiți, este important să supunem ”NU” atacului, și să ne desprindem de agresor, evitând însă să reacționăm instinctual sau să contraatacăm, răspunzând tot cu ”moneda” agresivității.

O atitudine negativistă și ostilă vieții și semenilor noștri, ne va transforma în victimele propriei lipse de iubire. Prin a semăna în sufletul nostru sentimentul vinovăției, al disperării, al neputinței și al victimizării – nu vom face altceva, decât să ne transformăm din victima propriei lipse de iubire, în agresor.

Prin agresiune împotriva inimii sau prin jocuri frivole cu sufletele celor ce ne iubesc – ne vom sili la plăți karmice și la pierderea a ceea ce refuzăm să iubim sau să prețuim. Iertarea noastră și sinceritatea față de cei ce ne iubesc – este singura cale care ne ajută desprinderea de obiceiuri frivole și de jocuri cu sentimentele și sufletele celorlalți – atunci când ajungem la concluzia că nu mai putem face nimic spre a îmbunătății sau salva lucrurile.

A duce cu noi în suflet, ura și ne-iertarea, înseamnă a risipi părți ale sufletului nostru, ceea ce ne va condamna la rătăcire și înstrăinare față de propriul Sine, față de semeni și față de propriile valori și daruri. Prin a ne condamna la ură, nu ne vom putea da seama vreodată, de puterea vindecătoare a iubirii.

Pentru a redobândi energia și abundența iubirii – va trebui pas cu pas să o reînvățăm să o recunoaștem, să o practică, să o desăvârșim și să-i dăruim frumusețea și abundența. Altfel fără energia ei, fără entuziasmul și pasiunea izvorâtă din ea (pentru lucruri, acțiuni, experiențe și persoane) în nicio latură a vieții (fie ea relațională, profesională, financiară, spirituală, etc) – nu vom reuși să atingem împlinirea.

În final, cu toții va trebui să înțelegem sau să ne străduim să o facem la nivelul nostru de conștiință (prin instrumentele și valorile sufletești ce ne stau la dispoziție), că – iubirea nu înseamnă a ne alunga din inimă dușmanii, ci a învăța să-i acceptăm acolo. O astfel de atitudine, ne va ajuta să înțelegem că, așa cum noi dorim să fim iubiți, respectați și acceptați așa cum suntem, la fel și ceilalți au dreptul să-și dorească și să se aștepte să fie prețuiți, iubiți și tratați cu respect, precum ne dorim și noi să fim iubiți.

Mai devreme sau mai târziu va trebui să înțelegem că ceea ce refuzăm celui de lângă noi, ne refuzăm nouă înșine. Și asta pentru că, la nivel energetic și sufletesc – suntem cu toții egali, interconectați, interdependenți și inseparabili, chiar dacă (date fiind vârsta biologică și maturitatea spirituală), evoluăm și percepem, experimentăm, înțelegem și evoluăm în ritm și în mod diferit.

Dăruirea și bunătatea – sunt aptitudini și abilități ce izvorăsc din inimă și suflet. Sunt daruri și aptitudini ce trebuiesc descoperite și apoi șlefuite și desăvârșite. Ele se învață și se desăvârșesc în timp, pas cu pas, prin deschidere spre iubire, iertare, prețuire, acceptare, asumare, răbdare și consecvență. Iubirea din care izvorăsc, reprezintă sensul vieții, menirea noastră și destinul experienței și a rostului vieții noastre pe acest Pământ. Calea spre ea și spre prețuirea ei, trece invariabil prin neajunsuri, suferințe, îndoieli, dezamăgiri și dureri.

Iubirea pentru om, este precum prospețimea primăverii pentru tot ceea ce e viu și mirific în natură și, prinde viață în îmbrățișarea alaiului de frumusețe și culoare, îmbălsămate în mireasma florilor de mai – retrezite la viață, după o iarnă aspră și grea.

Omul se retrezește la viață prin iertare – după o perioadă lungă și grea trăită în suferințe, neajunsuri, neîmpăcări și lipsuri, prin negarea iubirii – pentru a cunoaște frumusețea și splendoarea, în grația luminii divină a iubirii, a credinței și a prețuirii valorilor sale.

Iubirea se desăvârșește în lumina sincerității, a prețuiri a recunoștinței și asumării, precum și roadele pomilor se desăvârșesc în grația luminii soarelui de vară, pentru a-și dărui abundență, celor ce au știut să-l sădească, prin entuziasmul și ascultarea glasului inimii lor.

Roadele luminii și ale iubirii, ce prin firea lor ajung să fie desăvărșite ca grație a ”nectatarului lor dăruit la vremea culesului sau – frumusețea noastră sufletească manifestată prin maturitate emoțională și asumării responsabilității sădirii și dăruirii valorilor noastre sufletești – vor bucură inima, conștiința și viața celor ce-și dau răgazul de a le prețui și le respecte, energia, frumusețea, belșugul și valoarea.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
CONCENTRAREA SPIRITUALA
Sensibilitate – și sentimentalism
ADEVARATA IUBIRE
IERTAREA NE AJUTA SA NE ELIBERAM DE TRECUT
CHEIA CATRE IMPARATIE

Read More

Prezența interioară – a ființelor iubite contează mai mult ca prezența lor fizică

Category: Gandul ZileiOmraam Mikhael Aivanhov Comments: 

Omraam Mikhael Aivanhov

“Bărbaţii şi femeile care se iubesc simt nevoia să se întâlnească, să se apropie, să trăiască împreună, şi este normal. Dar dacă o adevărată dimensiune interioară lipseşte relaţiei lor, se poate deja prevedea sfârşitul iubirii lor.

Când vă simţiţi locuiţi de prezenţa subtilă a unei fiinţe, constataţi că prezenţa sa fizică nu este neapărat necesară pentru a vă simţi împreună. Dacă simţiţi cu tărie nevoia prezenţei sale fizice, este pentru că sunteţi pe cale să ieşiţi din lumea voastră interioară, riscând astfel să întâlniţi mari suferinţe. Cine vă spune că într-o bună zi împrejurările nu vă vor lipsi de fiinţa iubită?…Când sunteţi locuiţi de o prezenţă interioară, circumstanţele exterioare au o influenţă mai mică asupra voastră. Există un criteriu: dacă, gândindu-vă la persoanele iubite, simţiţi aceeaşi bucurie ca atunci când le vedeţi, sunteţi liberi, iar această bucurie nu vă va mai părăsi.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 29 iunie

Recomandam urmatoarele articole:
PREZENȚA IUBIRII
Ochiul Domnului – prezența sa în noi
Morții – cum să acționăm ca să le păstrăm prezența
Purificarea – este necesară pentru a simți prezența divină în noi
CONCENTRAREA SPIRITUALA

Read More

PREȚUIREA VIEȚII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

pretuirea vietii

Când simți că nu mai ai timp să te bucuri de viață – renunță la a-ți mai hrăni experiențele, trăirile, gândurile și consecințele ce nu-ți servesc pe termen lung împlinirea, mulțumirea, bucuria vieții și pacea sufletului și – alege să iubești.

Pentru a ne bucura de experiențele vieții și a nu ne risipi timpul, energia, resursele și viața – este necesar să ne deschidem inima schimbării și – să alegem să hrănim doar acele trăiri, acțiuni, gânduri, sentimente și emoții – a căror consecințe le putem intui, accepta, asuma și iubi, dincolo de limitările minții și de timp.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Timpul – în viața spirituală nu trebuie luat niciodată în considerare
VIATA TA E O OPERA DE ARTA
TREZIRE LA VIAȚĂ
Apa – un sprijin pentru viața noastră spirituală
DESPRE VIAȚĂ

Read More

IN SLUJBA IUBIRII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

in slujba iubirii

Bună dimineața
și o zi dedicată bucuriei, iertării și curajului asumării iubirii, sincerității și smereniei față de inimile și sufletele voastre și față de sufletele celor din jur. Pentru a trăi în valorile iubirii – este necesar să acceptați că sunteți vrednici pentru a oferi și a primi iubire.

Atunci când ne aducem aminte că suntem făcuți din iubire și admitem că suntem iubiți (chiar și atunci când, pin aparența consecințelor pe care le experimentăm, suntem tentați să dăm crezare minții care ne sugerează că trebuie să fim nemulțumiți să ne supărăm sau să suferim) – vom putea acționa într-un mod iubitor.

A duce în sufletul nostru vinovății și ne-iertări față de noi sau față de semenilor noștri (care vremelnic, în mod inconștient, din gelozie, din orgoliu sau din teamă ne-au greșit), înseamnă a respinge iubirea și a hrăni în mod inconștient nemulțumirile, separarea și ostilitatea din noi. O astfel de victimizare, începe cu ideea și crezul că, ”nu suntem iubiți” sau vrednici de iubire.

Cât timp vom presupune sau vom crede că ”suntem nedemni de iubire” vom fi tentați să ne ”auto-flagelăm”, să ne ”crucificăm”, să ne victimizăm și să ne plângem de milă și să nelăsăm mintea să ne inducă prin gânduri și convingeri, nevoia de a agresa, a ne agresa și a suferi, respingând adevărul inimi și dragostea ce o poartă.

Fără să ne dăm seama, în timp – suferințele noastre auto-induse la nivel emoțional se vor transforma în obiceiuri și convingeri negative – hrănind în mod repetat dorința noastră lăuntrică și subconștientă, de a-i face și pe alții – să sufere, fără să aibă vreo vină în alegerea noastră voită sau inconștientă, de a suferi, de a ne agresa și a ne hrăni resentimentele.

Când ego-ul și convingerile negative asimilate din experiențele exclusive ale traumei și durerii, ne forțează să ne împotrivim valorilor sufletești și iubirii ce o purtăm în inimi, în subconștientul și mentalul nostru, apare nevoia de a suferi.

Mecanismele noastre mentale, clădite pe suferințe și lipsa reperelor și a experiențelor noastre pozitive bazate pe valorile iubirii – ne induc nevoie de a-i face și pe ceilalți să sufere când suferim noi, sau ”să afle” și ei de ”răul lumii” – doar pentru a simții ceea ce simțim noi.

Când ne vom ierta de suferințe și nu ne vom mai împovăra singuri cu supărări, nemulțumiri, vinovății, negativitate, ostilitate și dureri, vom redeveni frumoși prin îngăduință, toleranță, iubire și credință în valorile iubirii.

Când în sufletele noastre se va reinstaura pacea, și inimile noastre vor fi cuprinse din nou de lumina și căldura dragostei – vom găsi cale de a ne oglindi frumusețea, dragostea și valorile sufletești

Chiar dacă în percepția acelora dintre noi care suntem încă dominați de frici, pesimism, resentimente și negativitate, atitudinea noastră pare inofensivă, ar trebui să știm și să înțelegem (pentru a ne delimita de manifestarea unor astfel de sentimente ce ne sunt potrivnice), că, orice atac energetic asupra celorlalți, începe prin a-i bârfi sau a gândi lucruri ”rele” despre ei.

De vom continua să ne hrănim gândurile negative și să ne amplificăm resentimentele și ostilitatea, cu și mai multă energie emoțională negativă, le vom transforma în vorbe ”rele” și în fapte ce le vor pricinui suferințe a căror consecințe și efecte se vor răsrânge prin legi karmice și asupra noastră în mod negativ.

Tentația lăcomiei la ”fructul interzis” și apoi rușinea eșecului suferit în hrănirea iluziei minții și a credinței că ignorând sau încălcând poruncile lui Dumnezeu, putem să fim la fel de puternici ca El – ne-au adus crezul fals în separarea de Dumnezeu, și convingerea că suferințele și experiențele noastre potrivnice, sunt efectul faptului că nu am fi iubiți.

De fapt, cauzele suferințelor noastre vin din uitarea sau pierderea abilității, a curajului, a credinței și a deprinderii de a iubi, și astfel nu putem recunoaște acest sentiment și nici energia sa, atunci când o întâlnim sau o primim de la ceilalți Lipsiți de abundența ei, vom rămâne mereu în incapacitatea de a o dărui autentic și necondiționat!

Crezul în lipsa iubirii lui Dumnezeu față de noi, provine din experiența ”Izgonirea noastră din Eden” prin ”păcatul” săvârșit de Adam și Eva. Acest crez fals, ne-a adus sentimentul rușinii, teama sufletească de durerea resimțită prin amintirea experienței pedepsei, neasumarea propriilor greșeli și apoi – rătăcirea de iubire, de Dumnezeu și de adevăr.

Din păcate, cei mai mulți dintre noi, copleșiți de iluziile minții, mascate prin false crezuri: în rușine, neasumare, griji, neîmpăcare și frici auto-induse, simțim nevoia continuă de a ne ascunde de Dumnezeu, crezând că El are așteptări de la noi. În realitate El nu așteaptă nimic de la noi. Din contră, prin iubirea sa, El vrea doar să ne fie bine și să ne învețe să iubim pentru a ne feri de suferințe, traume, neajunsuri și dureri.

Jocul nostru de ”v-ați ascunselea” cu Dumnezeu, este cel care menține în lumea plăsmuită de noi, experiența de ”victime” sau de ”călăi” și nevoia noastră de victimizare sau de a fi agresori. Fiecare astfel de stare este strâns legată și interdependentă una față da alta.

Victima va continua sa atragă agresorul dezvoltând la nivel mental subconștient, obiceiul, atașamentul sau dependența față de nevoia de a repeta experiența și a fi agresați. Cu ușurință, acest obicei se poate transforma în cel de a deveni agresori, prin agresarea celui ce ne sare în ajutor, după ce în mod inconștient în vlăguim de energia sa, transformându-l în victima noastră

Alegerea continuării unui joc al risipei de energie și a vlăguirii propriei ființe, ce ne aduce doar deservicii… sau desprinderea de el, pentru a ne întoarce în matca iubirii noastre, ține de capacitatea noastră de a alege conștient de efect, fiecare gând și fiecare emoție pe care o exprimăm, astfel încât, ele să conveargă prin iubire, la trezirea conștiinței noastre Christice.

Nu e niciodată prea târziu să renunțăm la a ne mai hrănii resentimentele sau sentimentul rușinii și al fricii de asumare a greșelilor noastre umane, firești de altfel, în procesul de reînvățare a iertării, acceptării, compasiunii și iubirii.

De altfel – luciditatea înțelegerii consecințelor alegerilor, a gândurilor, a emoțiilor pe care le exprimăm, și a acțiunilor pe care le întreprindem – este un proces mental ce ar trebui să pară firesc și logic.

Ar trebui să fie firesc și logic să putem înțelege că – prin a continua să ne hrănim gândurile negative, resentimentele, credințele și, convingerile ce ne sunt potrivnic, prejudecățile, obiceiuri și atitudini care ne-au adus deservicii în trecut și continuă să ne aducă și în prezent, consecințe de viață ce ne nemulțumesc – nu vom putea schimba nici rezultatele și nici cauzele prin care ne generăm suferințele, neîmpăcarea și nefericirea.

Pentru a genera consecințe favorabile și benefice frumuseții vieții, va trebui mai devreme sau mai târziu să înțelegem că, avem nevoie de altă atitudine și abordare a vieții. Și ca să o înțelegem, va trebui să răspundem cu sinceritate la întrebarea: ”sunt eu vrednic de iubire?”

Dacă răspunsul ne umple mintea de frică, de neajunsuri și neîmpliniri, dacă ne aduce în viață numai durere și luptă, răspunsul este greșit, căci el nu izvorăște din adevărul inimii, ci doar din mintea noastră, dominatoare prin iluzii. Până nu vom răspunde favorabil la această întrebare, vom continua să experimentăm reversul negativ al monedei destinului nostru, partea ei întunecată, opusă luminii.

Viața noastră spirituală în această experiență și dimensiune materială pe care o trăim prin trup pe acest Pământ, nu va începe până ce, prin contestarea credințelor, convingerilor și presupunerilor noastre false – nu vom ajunge la adevăr și la răspunsul favorabil vieții, pentru a dobândi prin el, prin prețuirea a ceea ce este și există și prin atitudinea iubirii – pacea sufletească, armonia și împăcarea: – cu ceea ce suntem, trăim și avem, și – cu experiențele noastre de până acum.

Odată ce dobândim înțelepciunea de a ne ierta trecutul nefavorabil pentru a ne detașa de el și spre a nu-l reitera și a nu-i experimenta traumele în prezent (iar și iar), vom începe procesul auto-vindecării și restaurării puterii noastre interioare, pentru a ne redobândi încrederea de sine, curajul asumării și înțelegerea rostului și a sensului vieții.

Negarea prin iubire a propriei negativități și chestionarea sau contestarea în lumina emoțiilor și a sentimentelor pozitive, a propriei îndoieli – reprezintă punctul de cotitură al evoluției noastre prin spirit, sau momentul zero al metamorfozei noastre prin conștiință.

În noua stare de vibrație – încetează coborârea noastră în materie și începe ridicarea prin Spirit, în abundența vibrației energiei luminii ce o redescoperim în suflet, și ne înalță prin conștiința iubirii, spre Cer.

Urcarea noastră spre Cer prin dobândirea unui nivel superior de rațiune și conștiință, generate prin purificare sufletească, prin Iluminare și prin conștiință trează – reprezintă punerea noastră în slujba iubirii și reînnoirea ”contractului” cu Dumnezeu.

Transformarea conștiinței durerii, a fricii și a vinovăției, în conștiința iubirii – are menirea de a ne elibera sufletul de suferințe și poveri. Prin eliberarea noastră din întunericul sufletesc, primim prin grația iubirii divine, dezlegarea de poveri și griji – pentru a trăii noul nostru destin, în lumina iubirii, a împăcării, a abundenței și a fericirii.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
SUFERINȚA DIN IUBIRE
Chei și încuietori – înțelepciune, iubire, adevăr: trei chei care deschid intelectul, inima și voința
IUBIRE CONDITIONATA
ADEVARATA IUBIRE
Iubirea fiinţelor – singura modalitate acceptabilă de a o atrage

Read More

PREȚUL IUBIRII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

pretul iubirii

Când Dumnezeu ne dăruiește iubirea, puterea, frumusețea și grația divină a binecuvântării ei – primim la pachet prin regrete și suferințe, și costul pierderii, a neasumării și a risipei ei.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
PREȚUIRE
PREȚUL FERICIRII
Linia curbă – interpretare simbolică
PRETUIREA VIETII
Un ideal – nu trebuie niciodată părăsit, sub nici un pretext

Read More