Monthly Archives April 2016

ÎNTRE DRAGOSTE ȘI IUBIRE

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

intre dragoste si iubire

Când dragostea ne sălășluiește în inimă și emoția iubirii ne cuprinde mintea, inima și trupul, ca o nevoie acută de afectivitate – e firesc să trecem adesea prin experiența tristeții sau a suferinței ”din dragoste”, pentru a învăța iubirea.

”Suferința din dragoste” oglindește doar incapacitatea noastră de a transforma sentimentul și emoția dragostei în energia iubirii, pentru a o implica în gândurile, alegerile, exprimările, faptele și atitudinea noastră, și a o dărui în orice formă, ca valoare lăuntrică, persoanei pe care alegem să o iubim.

Atâta timp cât vom aștepta să primim energia iubirii – suferințele din dragoste și tristețea noastră sufletească, manifestate în momentele de singurătate – vor oglindi și exprima doar sărăcia noastră sufletească, condiționarea, așteptările, atașamentele, nevoia de afectivitate și neautentica iubire.

Când din imboldul și abundența sufletului – simțim dorința de a ne dărui energia pentru a îmbrățișa sufletul, trupul, inima și ființa unei persoane, fără a cere sau a-i pretinde atenția și dragostea – sentimentul dragostei din inima noastră, se transformă în energia iubirii.

Atunci când deficitul nostru de iubire nu este implinit prin aportul energetic a celor pe care credem că-i iubim – nevoia noastră acută de atenție, afectivitate și iubire, ne transformă sentimentul de dragoste, în nemulțumire, supărare, agresivitate sau ură, vlăguindu-ne sufletul de frumusețe și iubire.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
A PRIVI CU IUBIRE
Iubirea – dăruiește cunoașterea și puterea
Iubirea – criterii ale autenticității ei
Iubirea pentru o creatură – este durabilă numai dacă, prin intermediul ei, ne putem lega de Creator
Dușmanii – ne ferim de ei prin iubire

Read More

ENERGIA IUBIRII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

energia iubirii

A iubi, înseamnă a ne simți onorați să ne dăruim energia, experiențele, valorile și harul, dedicându-ne prin toată ființa noastră, binelui celuilalt sau al celor către care decidem să ne canalizăm gândurile, atenția, resursele și abundența – dincolo de așteptări, atașamente și nevoi personale, sau de condiționările și prejudecățile celor ce ne îngrădesc și ne contestă alegerile, experiențele sau dreptul de a ne exprima, manifesta și asuma dragostea.

Ca să fim sau să devenim o persoană iubită, este îndeajuns să avem curajul și maturitatea emoțională, pentru a transforma dragostea din inimă, în energia iubirii – ce pleacă dinspre noi, ca vibrații și daruri energetice ce ne oglindesc personalitatea, caracterul, valorile, vulnerabilitățile și bunătatea sufletească – spre cei pe care alegem să-i îmbrățișăm necondiționat, cu frumusețea noastră lăuntrică.

A fi o persoana iubită și a trăi în abundența energiei iubirii – înseamnă A FI și a ne manifesta în mod autentic, prin frumusețea noastră sufletească, și astfel, să fi făcut deja cel puțin o persoană să se simtă bucuroasă, fericită și onorată să ne iubească și să ne prețuiască pentru ceea ce suntem, facem și exprimăm – dorindu-și la rândul ei să ne stea în preajmă, fără a-i cere asta.

Aceia care ne vor recunoște vibrația, căldura inimii și energia luminii sufletești și le vor prețui – vor fi mereu atrași de personalitatea, valorile și mărinimia noastră, iubindu-ne pentru ceea ce suntem și le dăruim, fără a le cere asta, și fără a permite celor din jur să le conteste dreptul de a-și împlini și exprima dragostea.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Iubirea – face legile inutile
Iubirea – se hrănește din mister
IUBIREA DE DINCOLO DE SUFERINȚE
Iubirea – niște schimburi între suflete și spirite
CONTINUA SA GASESTI IUBIREA

Read More

NU PUTEM FORTA INIMA SA SE DESCHIDA

Category: Dezvoltare spirituala Comments: One comment

nu putem forta inima sa se deschida

Bună dimineața
și o săptămână a abundenței inimii și a împlinirilor voastre sufletești!
Vă doresc ca ziua de azi să v-o dedicați prin tot ceea ce gândiți simțiți exprimați, experimentați și faceți, vouă înșivă.

Pentru a vă cunoaște valorile lăuntrice și a le lăsa la suprafață ca să vă călăuzească și să vă susțină împlinirea în tot ceea ce faceți și întreprindeți, e nevoie să vă împrieteniți cu Sinele vostru autentic, aducând abundența inimii în armonie cu nevoile minții.

Pentru a nu da răgaz minții să vă manipuleze prin frici, – a nu face compromisuri, – a nu căuta satisfacții și fericirea în afară, – a vă prețui pentru ceea ce deja sunteți, – a avea grijă de sufletele voastre cu blândețe și generozitate, – a vă găsi echilibrul, liniștea inimii și pacea sufletească, – a vedea frumusețea din voi și din cei pe care-i întîlniți, și – pentru a vă bucura de viață – este nevoie să învățați să vă iubi.

Atunci când experimentăm viața prin sinelui nostru nedivizat – ca efect al păcii sufletești, dobândită prin armonia dintre adevărul inimii și dreptatea minții, înțelegem că – adevărata iubire ce izvorăște din inimile curate, nu caută să lege sau să înrobească, nu se confruntă cu alte inimi pentru a domina sau constrânge și nu cunoaște teama sau durerea dezamăgirii.

Când inima e în armonie cu iubirea di suflet, Ea bate pentru a dărui prin menirea sa, frumusețe, curaj și viață, și pentru a ne învăța să ne eliberăm sinele de constrângeri și frici – și pentru a ști să-i lăsăm și pe ceilalți liberi, ca să-și găsească propriul lor adevăr, propriul scop și propriul sens de viață.

Încorsetarea inimii, prin gelozii, posesivitate sau teama de a nu pierde, nu fac altceva decât să dea prilej minții, de a înrobii și ne înrobi, în obiecții, scuze, judecăți, vanități, orgolii, critici, vini, nemulțumiri, și în propria noastră falsitate.

O inimă care nu are grijă de noi, nu e blândă, nu e devotată și nici generoasă, nu va putea fi devotată nici față de ceilalți. A crede că putem fi devotați față de alții, fără a învăța mai întâi să ne devotăm nouă înșine, este un fals crez și o iluzie a minții.

Cât timp îi vom permite minții să ne facă să credem că suntem implicați în relații pline de dăruire (fără a fi devotați față de noi înșine) – o lăsăm să se folosească de scuza ”dăruirii” față de altul, fără să înțelegem că astfel, ne sabotăm în a învăța mai întâi pe noi lecția devotamentului, a prețuirii și a dăruirii.

Cât timp ne vom împiedica să ne dăruim nouă înșine iubire, prin abnegație și prețuire – vom rămâne incapabili să înțelegem motivul pentru care nu cunoaștem abundența ei și, nici nu reușim să realizăm nimic de valoare în viață, care să ne dea o stare lăuntrică și permanentă de mulțumire și împăcare.

Fără a avea grijă de noi, și fără a ne devota cu blândețe și generozitate, vom rămâne incapabili să ne găsim Sinele autentic, să ne înțelegem Adevărul inimii și mai ales să dobândim prin Spirit, capacitatea de a înțelege și de a iubi în mod autentic.

Pentru a ne ști să ne validăm gândurile și sentimentele, avem nevoie de atenția noastră lăuntrică și de împăcarea inimii cu ceea ce suntem, avem, facem și experimentăm, înainte de a privi în afară, pentru a căuta satisfacții sau validări ale fericirii noastre lăuntrice.

Doar când vom renunța a mai căuta soluții, răspunsuri și validări din afară, vom da putere Sinelui nostru lăuntric, pentru a putea vedea și înțelege că, deja avem în noi toate răspunsurile și soluțiile de care avem nevoie, pentru a ne elibera sufletul, mintea și viața, de frici, negativitate, problem și poveri. Când asta se va întâmpla, ne vom putea manifesta pe deplin libertatea prin Spirit, pentru a experimenta fericirea și împlinirea, dobândite prin pace sufletească și stimă de sine.

Cât timp însă: – ne vom compromite valorile inimii în detrimentul nevoilor minții, pentru a ne adapta situațiilor care apar în fața noastră, – vom accepta în relațiile noastre, la serviciu sau în plan personal, compromisuri prin care ni se vor încălca demnitatea, libertățile și valorile.

A face compromisuri și a accepta să întreprindem acțiuni, la servicil sau în relațiile și activitățile noastre, care nu ne aduc satisfacții sau pe care le facem din obligație – vom acționa din frică, și astfel sufletul nostru va rămâne neîmpăcat și trist.

A ne trăii viața findu-ne frică de: – a asuma riscuri,a da curs experiențelor noi, – a ne asculta inima, – a renunța la siguranța pe care o avem, etc. – vom fi incapabili să înțelegem că, așa zisa ”siguranța” de care ne agățăm ca un colac de salvare, este doar o iluzie a minții, care ne va trage iar și iar înapoi, împiedicându-ne trezirea în conștiința iubirii, și evoluția spirituală, către înțelegere și claritate.

Dacă vrem să rămânem cu credința nestrămutată în deciziile și aspirațiile noastre spre mai bine pentru sufletul și viața noastră – va trebui să trecem de barierele fricilor, prejudecăților și opoziției minții, în a ne asuma personalitatea și valorile, în mod curajos și autentic, pentru a le putea manifesta și dărui.

Fără să ne asumăm calitățile și vulnerabilitățile și să trecem dincolo de nevoia de validări din afară sau de opoziția minții celor care ne contestă experiențele și alegerile – nu vom putea deveni autentici pentru a avea curajul să ne asumăm , să ne exprimăm și să ne împlinim iubirea, aducându-i energia în fiecare plan al vieții – pentru a ne vindeca mintea și trupul de nevoi si răni.

Pentru a ne trăi viața prin atitudinea fericirii și împăcării sufletești. – va trebui să fim dispuși să renunțăm la tiparele mentale negative, la victimizare, la auto-sabotare, la frici, la judecăți de valoare și la a face pe plac altora doar pentru a-i mulțumii, a fi plăcuți sau a fi acceptați de ceilalți.

Va trebui în final să înțelegem Adevărul inimii, pentru a ne feri sufletul de dezamăgiri și decepții, atunci când ne condiționăm iubirea sau nu avem curajul de a o asuma și dărui.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Sentimentele sunt uşa către inimă
Inima – o imensitate ce numai Dumnezeu o poate umple
Fericiţi cei curaţi cu inima…
DESCHIDE-ȚI INIMA
PACE LĂUNTRICĂ

Read More

Cuvântul – să îi conștientizăm puterile

Category: Gandul ZileiOmraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

“Un general comandă un atac şi strigă: „Foc!” iar în câteva minute nu mai rămâne nimic din ceea ce era oraş splendid. El însuşi nu a făcut nimic, el a pronunţat numai un cuvânt, dar câtă putere era conţinută în acel cuvânt! Sau un bărbat, o femeie, care se bazează mult pe voi, dar ale cărei adevărate sentimente nu le cunoaşteţi încă, vă spune sau vă scrie într-o bună zi aceste cuvinte simple: „Te iubesc”, şi iată cum viaţa voastră se iluminează dintr-odată! Cu toate acestea, nimic nu s-a schimbat, dar totul s-a schimbat. Întreaga existenţă ne demonstrează puterile cuvântului.

De ce credeţi că oamenii vorbesc mai tot timpul? Ca să-şi exerseze puterea. Chiar atunci când ei par că oferă niște explicaţii, niște informaţii, adesea nu este vorba despre vreo explicaţie sau o informaţie; vorbind sau scriind, ei doresc îndeosebi să producă anumite efecte: să-şi facă aliaţi, să declanşeze furia, ura, sau să potolească bănuielile. Iar voi, în ce scop vă folosiţi cuvântul?”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 18 aprilie

Recomandam urmatoarele articole:
Viața naturii – să ne asociem ei prin cuvântul creator
BINECUVANTAREA RABDATOARE A IUBIRII
Mulțumesc – un cuvânt ce neutralizează otrăvurile
Cuvântul nostru – este primit de întreaga natură
Cuvântul – trebuie să îl stăpânim ca să devină expresia Cuvântului Divin

Read More

PACE LĂUNTRICĂ

Category: Dezvoltare spirituala Comments: One comment

pacea launtrica

Pacea lăuntrică reprezintă abilitatea ființei de a-și gestiona în mod conștient emoțiile, trăirile, valorile, resursele și stările sufletești, în așa fel încât – să-și poată vindeca trupul, mintea, inima și sufletul – îmbrățișându-și rănile, fricile și vulnerabilitățile, prin iubire, acceptare și asumare.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
PACEA INIMII
RAZBOI SI PACE
Pacea – sau cum să ne hrănim în planurile fizic și psihic
Omraam Mikhael Aivanhov – 1966.08.29 – Pacea si puritatea
O RELATIE SANATOASA CU FRICA NOASTRA

Read More

O RELATIE SANATOASA CU FRICA NOASTRA

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

o relatie sanatoasa cu frica noastra

Bună dimineața!
Să aveți parte de o duminică plină de căldură sufletească, frumusețe și grație lăuntrică, în care să vă manifestați inteligența emoțională, pentru a vă elibera prin iertare, trupul, mintea, inima, sufletul și viața, de răni, traume, nemulțumiri, negativități, suferințe și frici.

A alege această cale, ne va oferi claritatea necesară – pentru a înțelege prin experiența favorabilă a acceptării și asumării atitudinii și a gândurilor pozitive, că – nimeni din afara noastră, nu este atât de aspru cu noi înșine, precum suntem noi față de noi, prin fricile, nemulțumirile, negativitatea, judecățile și mâniile pe care le exprimăm prin gândire și le manifestăm la adresa noastră și a celorlalți.

Sentimentul de vinovăție și teama pedepsei pentru greșelile și erorile firești ale procesului de învățare și adaptare la schimbările lumii din jur – care ne urmăresc prin iluziile, credințele, convingerile, prejudecățile și programele mentale în care alegem să credem în mod inconștient – ne fac să devenim ostili și să ne facem adesea viața un calvar.

Agresivitatea verbală sau fizica manifestate atât față de semenii noștri, față de autoritățile umane, față de factorii externi care ne influențează experiențele, cât și față de autoritatea abstractă sau spirituală, cum ar fi Dumnezeu sau lege karmică a vieți și a destinului nostru nefavorabil.

Insuficiențele, neajunsurile, lipsurile, carențele, defectele, lipsa de abilități, lipsa experiențelor favorabile, bagajului karmic, etc., care, prin alegerile pe care le facem și stările sufletești care le succed – converg către problemele, consecințele, poverile și așteptările noastre neîmplinite.

Nemulțumirile raportate la trăirile și experiențele prin care trecem, precum și – exacerbarea sentimentului nostru de vinovăție vis a vis de toate neajunsurile, supărările și decepțiile pe care le hrănim atunci când îi învinuim și-i judecăm pe ceilalți pentru propriile alegeri, insuficiențe și consecințe – sunt stări firești de manifestare a deficitului nostru energetic.

Orice risipă de resurse, manifestată ca disconfort fizic, stare de nervozitate, oboseală cronică, supărare, ne-iubire, etc, este cauzată de proasta gestionare a resurselor ce ne stau la dispoziție (timp, bani, sănătate, etc).

Toate stările emoționale negative resimțite la nivel fizic, psihic și mental – își fac loc în viața noastră: – pentru a ne învăța să ne gestionăm eficient gândurile și emoțiile ca surse consumatoare de energie, – a ne conștientiza carențele și a ieși din labirintul poverilor și a nemulțumirilor.

Abordând o atitudine emoțională diferită față de problemele cu care ne confruntăm, față de noi și față de viață, decât atitudinea și stările sufletești negative prin care am atras consecințe nefavorabile sau le-am generat, ne va susține în a ne elibera de poveri și suferințe, regăsindu-ne cadența vieții.

Privindu-ne viața, trăirile și consecințele, în mod obiectiv, de la alt nivel de gândire, atitudine, abordare și conștientizare, decât cel prin care dăm conotație negativă experiențelor prin care trecem – vom înțelege că depinde în mare măsură de noi, să învățăm a fi mai îngăduitori cu noi înșine și cu cei din jur, pentru a nu mai acutiza sau agrava deficitul nostru energetic, ce duce la disconfort emoțional, suferință sufletească sau durere fizică.

În consecință:
– a purta masca falsității în detrimentul autenticității noastre, – a ne ascunde fricile, teama de neprevăzut, problemele, poverile, rănile, etc., și – a ne manifesta indisponibilitatea asumării responsabilității propriilor alegeri, atitudini și consecințe – nu vom face altceva decât să pierdem lecțiile propriilor experiențe. Astfel, doar ne vom perpetua peste timp: greșelile, erorile, carențele, lipsa abilităților, eschiva asumări experimentării și învățării vieții, și în final suferințele.

Prin a alege manifestarea atitudinii eschivei, a amânării deciziilor eliberatoare, a iresponsabilității față de binele nostru, a ne-prețuirii, a neasumării, a neacceptării, a superficialității emoționale, a negativității, a lipsei credinței și a iubirii, a neîncrederii și a lipsei stimei de sine, etc, – ne vom induce în mecanismele mentale subconștiente, nevoia de a suferi și a judeca tot ceea ce trăim și se întâmplă în jurul nostru, din perspectiva modului în care ne susțin sau împlinesc propriile nevoi sau așteptări.

Ne păsându-ne de ne nevoile sufletești ale celorlați, ne armonizându-ne nevoile cu ale celorlalți, ne cunoscând arta de a-i face pe ceilalți să se simtă onorați sau bucuroși să facă pentru noi acele lucruri pe care le dorim sau le așteptăm de la ei – în loc să acceptăm experiențele sau limitele darurilor și iubirii lor.

Cât timp vom căuta să-i judecăm pe ceilalți atunci când așteptările noastre sunt ”trădate” sau îi învinuim ca nu ne împlinesc așteptările, pe care noi înșine suntem incapabili să le împlinim… ne vom lăsa mintea să ne furnizeze scuze și justificări prin care să ne scoatem din culpa vinovăției pe noi.

Va trebui în final să înțelegem că fiecare dintre noi suntem responsabili doar pentru propriile experiențe și pentru binele nostru sufletesc. Frumusețea lumii exterioare pe care o percepem este întotdeauna oglinda lumii și a frumuseții noastre sufletești. Ea depinde de modul în care învățăm să aducem frumusețea și iubirea ce pleacă dinspre noi, în gândurile, sentimentele, trăirile și viața noastră.

Așadar, prin a-i învinui pe ceilalți pentru problemele cu care ne confruntăm și pentru experiența durerilor și a suferințelor auto- induse prin alegeri și atitudini eronate față de viață și față de propriul bine sau, prin a-i împovăra pe ceilalți cu propriile poveri, supărări, nemulțumiri, neajunsuri, frici, frustrări și suferințe – nu ne vom face altceva decât să-i contaminăm pe ceilalți cu negativitatea noastră și să-i agresăm.

Fără a accepta alegerile și experiențele celorlalți fără a-i judeca și condamna pentru ele – vom rata de fiecare dată acceptarea și lecțiile propriilor experiențe. Până când vom permite minții ego să ne amăgească prin suferințe, nemulțumiri și frici vom rata lecțiile vieții, căci nu ne vom putea detașa de prejudecățile și convingerile noastre negative.

Când vom înțelege că noi suntem cei ce generăm poverile vieții prin atașamente, așteptări și rezistență la schimbare ego-ul nu ne va mai putea manipula conștiința prin frici. Atunci în lumina conștiinței iubirii și a adevărului inimii, ne vom renaște trezindu-ne la viață.

Cât timp vom continua să ne condiționăm activitățile, experiențele, relațiile și iubirea, de ceea ce obținem pentru noi – nu vom putea înțelege că deja suntem și avem tot ceea ce ne trebuie pentru a fi fericiți.

Singura cale de a ieși din marasmul problemelor auto-induse, și a ieși la lumină din labirintul întunecat al poverilor, al neîmplinirilor, al insuficiențelor și al iluziilor minții – este aceea, ca noi, să devenim tot mai conștienți de propriile carențe emoționale și de cauzele spirituale ale negativității și a fricilor prin care ne înfrânăm experiențele și viața, condamnându-ne la mediocritate, izolare, înstrăinare, suferințe, regresul sau stagnare.

Eliberându-ne de credințele și tiparele mentale de interacțiune bazate pe instinctualitate și frici – vom dobândi curajul de a ne asuma vulnerabilitățile, autenticitatea personalității, valorile, abilitățile, consecințele, lecțiile și viața – prețuind tot ceea ce suntem, atragem, experimentăm și trăim.

Când vom înțelege că în acest moment suntem maximul potențialului pe care prin experiențele anterioare îl puteam atinge, vom deveni conștienți că a ne accepta și A FI, înseamnă a ne iubi așa cum suntem.

Când vom fi împăcați și fericiți cu noi înșine – vom redeveni creativi și plini de frumusețe. Atunci vom înțelege că fricile, prin care experimentăm neajunsurile, suferințele și poverile vieții, sunt iluzii născute din ne-iubire – vom renunța la luptă și la confruntarea cu viața, pentru a o îmbrățișa și a o trăi în armonie și frumusețe, prin iubire, credință și pace lăuntrică.

Când ne vom iubii, rănile sufletești ni se vor cicatriza rând pe rând lăsând loc în viața noastră, beatitudinii, fericirii și împăcării. Când lumea noastră interioară va fi abundentă de iubire, ceea ce vom vedea în afară și în semenii noștri, va deveni copia fidelă a frumuseții noastre lăuntrice.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
RAZBOI SI PACE
MINTEA CARE POATE VINDECA
DESPRE RELAȚII
Despre Dragoste
Legea oglindirii

Read More

LINIȘTEA INIMII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 2 comments

linistea inimii

Când vom fi dispuși să ne reevaluăm sentimentele negative și potrivnice binelui nostru, alegând să renunțăm la resentimente, ostilitate, neliniști, supărări și frici – vom permite miracolului divin, să ne readucă în inimă și suflet, pacea, frumusețea și bucuriile vieții.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Liniștea – oferă niște condiții favorabile pentru lucrarea gândului
Armonia – cel mai bun remediu pentru agitație și neliniște
„Liniştea nu este absenţa sunetului, ci absenţa egoului.”
Omraam Mikhael Aivanhov – 1969.07.13 – Linistea la masa. Viata la Bonfin
Paul Ferrini – Linistea Inimii

Read More

CALMUL DIN MIJLOCUL FURTUNII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

calmul din mijlocul furtunii

Bună dimineața
și un sfârșit de săptămână minunat trăit în lumina grației iubirii divine, plin de veselie, bucurii și prețuire pentru viață – în care, împăcarea sufletească și liniștea inimii să primeze în fața tristeții și a motivelor de îngrijorare pe care mintea le născocește!

Să aveți parte de o zi plină de soare, care să vă ajute să vedeți cu claritate esența și frumusețea vieții voastre, care se reliefează atunci când lumina sufletească disipă fricile din noi, înlăturând irealitățile și iluziile subconștiente ale minții.

Atunci când norii negri a-i tristeții, dezamăgirilor, supărărilor, neîmplinirilor vă induc în suflet: frica, îndoiala, minciuna, neîncrederea de sine, mâniile, ostilitatea sau depresiile – aduceți-vă aminte de zilele cu soare și lumină din viața voastră, și înțelegeți că, esența naturii noastre umane este iubirea și pace lăuntrică.

Atunci când avem în suflet credință, pace și iubire, lumina divină din noi, ne arată de fiecare dată calea prin care putem depăși orice neajunsuri și provocări ale vieți. Când avem credință în binele nostru, lumina divină călăuzitoare, nu ne părăsește niciodată. Nici măcar atunci când ne lăsăm mintea dominată de tristețe, supărare sau gânduri ostile.

Când aducem iubirea din inima noastră și ne îmbrățișăm rănile sufletești – durerile și fricile dispar lăsând loc păcii și liniști lăuntrice. Atunci când alege atitudinea gândurilor și a emoțiilor pozitive, neliniștea, negativitatea, mâniile, insuficiențele, nemulțumirile, fricile, nevoia de a judeca sau învinui, etc – dispar., și nimic negativ nu ne poate înăspri inima sau întuneca judecata.

În momentele de tristețe și în clipele de dezamăgiri sufletești amintiți-vă că, Scânteia Luminii și a iubirii divine din noi, va continua să dăinuie și să iasă la suprafață de câte ori îi îngăduim – pentru că ea este, însuși esența veșniciei suflului nostru divin și al vieții corpului în care trăim.

Precum soarele este lumina veșnică pentru Pământ și pentru flora și fauna ce o poartă și o hrănește, și e esența viați care dăinuie și renaște prin razele sale care apar după fiecare furtună, pentru a disipa norii negrii de pe cer – așa și iubirea este pentru noi lumina și esența vieții pe care o trăim.

Atunci când viața ne pare o corvoadă, când ”norii negrii” a-i evenimentelor și consecințelor negative se succed în viața noastră, este esențial să ne aducem aminte, că există o cheie care deschide orice ușă, a oricărei închisori pe care prin frici, neîncredere și negativități, le creăm în mintea noastră. Dacă însă nu putem desființa închisoarea, măcar să cerem o cheie pentru a putea ieși din ea.

Contrar a ceea ce mintea ne spune când ne îmbrobodește de frici sau ceea ce ne spun cei din jur, pentru a ne lua sau a ne știrbi încrederea de sine și curajul de a ne asuma viața și a o împlinii – noi nu suntem o victimă a lumii și nimic din ceea ce facem nu este greșit.

Prin scânteia divină din noi, și prin adevărul inimii, deținem cheia spre libertate și eliberarea de irealitatea creată de ego-ul nostru vanitos și plin de orgolii.

În ochii cu care privim lumea și care ne oglindesc sufletele prin gândurile, sentimentele și credințele pe care le afirmăm – se află scânteia luminii divine, care călăuzește toate ființele spre ieșirea din întunericul fricilor, a lipsei de încredere și de iubire.

Când mintea nu ne este întunecată de furii și frici, inima ne devine precum farul care călăuzește spre liman, navele aflate în mijlocul furtunii. A ne încrede în lumina ce ne sălășluiește în inimă, ne va permite să ne vindecăm trupul, inima și sufletul de traume, ne-înțelesuri, ne-iertări, supărări,suferințe, vinovății și răni.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Nerăbdarea – o pierdere de energii
Lipsa de timp – nu poate constitui niciodată o scuză pentru a neglija exercițiile spirituale
ADEVĂR
Nervozitatea – cum să o anihilăm
Destinderea – să îi înmulțim clipele rămânând activi, fără să obosim

Read More

Sensibilitatea – să căutăm să îi ameliorăm manifestările

Category: Gandul ZileiOmraam Mikhael Aivanhov Comments: 2 comments

Omraam Mikhael Aivanhov

“Nu putem nega că majoritatea oamenilor au o inimă bună şi sunt sensibili, dar au un mod ciudat de a-şi manifesta sensibilitatea. Dacă văd la cinematograf sau la teatru un copil părăsit sau maltratat, oameni săraci murind de foame, ei plâng cu uşurinţă. Dar dacă ieşind de la spectacol, trec pe lângă un cerşetor a cărui fizionomie jalnică ar trebui să le atragă atenţia şi să le stârnească mila, ei nici măcar nu îl remarcă. Iar de îndată ce ajung acasă, ei îşi bruschează copii, nu îi ascultă atunci când aceştia au nevoie de atenţie şi de afecţiune. Da, este extraordinar, la cinematograf sau la teatru suntem sensibili, ne înduioşăm, dar în viaţa adevărată acelaşi spectacol ne face să ne închidem deseori ochii şi inima.

Oamenii au încă mult de învăţat despre adevărata sensibilitate şi despre cum să o manifeste. Câţi sunt sensibili la frumuseţea lumii divine și trăiesc, contemplând-o, asemenea emoţii încât întreaga lor fiinţa să poate renaşte purificată, regenerată?”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 17 aprilie

Recomandam urmatoarele articole:
Pietrele – sunt niște ființe vii
Vara – floarea dă naștere fructului
DESPRE CALEA TREZIRII CONȘTIINȚEI SPIRITUALE (Partea I-a)
Ateul – comparabil cu acela care, în fața în fața unei ființe umane, și-ar lua în considerare numai anatomia
Frângerea inimii, o cale de a o deschide

Read More

GRANIȚA IUBIRII

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

granita iubirii

Nimic din ceea ce experimentăm și trăim, nu este menit să ne inducă suferința sau nefericirea. Dacă totuși suferim, este pentru că, trupul și spiritul ne avertizează că mintea ego, refuză armonia cu adevărul inimii, și de aceea – ființa își agresează prin ne-iubire, corpul și sufletul.

Prin a ști sau a refuza să alegem să ne asumăm experiențele și să învățăm lecțiile erorilor, pentru a ne depăși carențele emoționale prin care ne inducem suferințele sufletești și durerile trupești – vom determina calitatea vieții pe care o trăim și vom decide limita iubirii și a fericirii noastre.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Iubirea – face legile inutile
Iubirea – se hrănește din mister
IUBIREA DE DINCOLO DE SUFERINȚE
Iubirea – niște schimburi între suflete și spirite
CONTINUA SA GASESTI IUBIREA

Read More